1,2 milioane locuitori vor beneficia de drumuri modernizate cu bani europeni

bani_plic.jpg

MDRAPFE anunta semnarea a sase proiecte in valoare totala de peste 800 milioane lei (670 milioane lei fonduri europene), prin care se vor reabilita circa 230 km de drumuri in judetele Brasov, Covasna, Mures, Sibiu si Vaslui.

Am actionat in forta pentru semnarea contractelor de infrastructura de drumuri, implicit pentru majorarea absorbtiei fondurilor UE, si iata ca aceste contracte vin in sprijinul a peste un milion de locuitori si insumeaza 670 milioane lei fonduri europene – a declarat astazi Marius Nica, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

Infrastructura de transport modernizata va avea ca beneficiari aproximativ 1,2 milioane locuitori din judetele mentionate si se va reflecta, printre altele, in gradul de crestere a mobilitatii populatiei si a bunurilor, reducerea costurilor de transport de marfuri si calatori, imbunatatirea accesului pe pietele regionale, cresterea eficientei activitatilor economice, economisirea de energie si timp, creandu-se astfel conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si implicit a investitiilor productive.

De asemenea, serviciile de sanatate, sociale si educative din orase si din municipii vor fi mai accesibile pentru locuitorii judetelor respective, populatia va fi mai pregatita pentru cerintele pietei fortei de munca de la nivel regional si potentialul economic si social va fi valorificat la maxim. Pe de alta parte, va creste gradul de siguranta a circulatiei, se va reduce timpul de calatorie atat pentru persoanele care tranziteaza judetele respective in scop turistic, de afaceri sau personal, cat si pentru transportul de marfa, iar toate acestea vor contribui, intr-un fel sau altul, la imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Sursa: fonduri-ue.ro

One Reply to “1,2 milioane locuitori vor beneficia de drumuri modernizate cu bani europeni”

  1. Balici Mihai spune:

    Este cale lunga pana se va realiza
    Vad peste tot anunturi care mai de care mai promitatoare ,ca se vor realiza cu fonduri europene
    in primul rand trebuie intocmite dosarele de finantare ,studii de fezabilitate
    apoi trebuie aprobate ,evaluate care dureaza 6-12 luni
    dupa care trebuie licitatie
    dupa care trebuie sa inceapa constructorul pe banii lui lucrarile
    dupa care tebuuie ca statul sa deconteze lucrarile din fonduri proprii
    dupa care se face dosarul de rambursare la UE si care poate dura 6-12 luni , timp in care statul teebuie sa dea alti bani la alte lucrari
    De aceea este o utopie ca se vor absorbi 5-6 miliarde de euro bani europeni , pentru ca tu ca tara sa ai cel putin 5 miliarde de euro in stoc , cash , sa platesti lucrarile proiectele dupa care sa ceri rambursarile de la UE
    Oamenii nu inteleg ca trebuie tu sa ai banii inainte, si apoi sa iti platesti lucrarile si la urma sa ceri rambursarile , in conditiile in care Romania are deja o datorie istorica de aproape 150 de miliarde de euro , in conditiile in care trebuie sa se imprumute anual de 20-25 de miliarde de euro ca sa isi achite ratele ,dobanzile , platile la bugetul UE , salariile ,pensiile etc
    Cineva nu credea ca Romania are o asemenea datorie externa si nici ca se poate imprumuta anual de asemenea fonduri si va dau mai jos un articol cu necesarul de imprumuturi pe anul 2018 pe care la va realiza Ministerul de Finante

    Play
    Ministerul Finanţelor va împrumuta aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piaţa internă în anul următor, similar cu nivelul propus pentru acest an, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmează să fie atraşi de pe pieţele externe, în creştere comparativ cu 2017, potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018.

    „Ministerul Finanţelor Publice are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de 4,5 – 5 miliarde de euro (echivalent), în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale în valoare de aproximativ 0,2 miliarde de euro. Ministerul Finanţelor Publice are în vedere, de asemenea, emiterea unui volum de titluri de stat pe piaţa internă în anul 2018 în sumă de 48 – 50 de miliarde de lei, cu o structură a maturităţilor 30%/50% (termen scurt versus termen mediu şi lung”, se precizează în documentul citat.

    Împrumuturile de pe piaţa internă vor fi realizate prin emiterea de certificate de trezorerie cu discont pe termen scurt, de până la un an, inclusiv, obligaţiuni de stat de tip benchmark pe termene medii şi lungi precum şi titluri de stat pentru populaţie, care să reprezinte circa 8% din valoarea titlurilor de stat emise pe piaţa internă, respectiv aproximativ 4 miliarde de lei.

    În anul 2018, necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde de lei iar volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Finanţe este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din produsul intern brut (aproximativ 27 miliarde de lei) şi de volumul datoriei de refinanţat anul viitor, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei.

    „Ţinând cont de obiectivul limitării riscului valutar cât şi de cel al dezvoltării pieţei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanţat în proporţie de circa 75% de pe piaţa internă şi respectiv 25% de pe piaţa externă”, se mai arată în prospectul publicat de MFP.

    Ministerul Finanţelor menţionează, de asemenea, că poate relansa emisiuni de titluri de stat denominate în euro pe piaţa internă care să poată fi redeschise periodic, în contextul identificării unei cereri importante pentru astfel de instrumente din partea investitorilor locali.

    Volumul indicativ al emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă va fi anunţat trimestrial. Pentru primul trimestru din 2018 acest volum este cuprins între 12 şi 14 miliarde de lei, reprezentând titluri de stat care vor fi lansate pe piaţa interbancară.

    În ceea ce priveşte programul Tezaur, de emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei, în primele trei luni ale anului viitor va fi lansată o emisiune cu scadenţa la 2 ani, care va avea perioada de subscriere între 22 ianuarie şi 16 februarie, şi alta, cu scadenţa la 3 ani şi perioada de subscriere 5 – 30 martie.

    „Începând cu al doilea trimestru al anului 2018, persoanele fizice rezidente vor putea subscrie în fiecare lună titluri de stat emise în cadrul programului Tezaur, perioadele de subscriere şi caracteristicile specifice titlurilor de stat oferite urmând să fie menţionate în cadrul prospectelor de emisiune”, se mai arată în prospectul citat.

    Pentru anul 2017, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 2,3 – 3 miliarde de euro (echivalent) de pe piaţa externă şi de 48 – 50 miliarde de lei de pe piaţa internă.

    În acest an, Ministerul Finanţelor a „ieşit” de două ori pe pieţele externe. În luna aprilie, Finanţele au atras 1,75 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe. Prima a fost o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 de milioane de euro, a reprezentat redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%.

    Ulterior, în octombrie, statul a vândut obligaţiuni de un miliard de euro pe pieţele internaţionale, prin redeschiderea emisiunii din aprilie.

    Randamentul, în octombrie, a fost 2,16% cererea totală fiind mai mare de 2,7 de ori decât oferta. În aprilie, obligaţiunile au fost plasate la randamente de 2,375%, în cazul emisiunii noi, şi de de 3,875% pentru cea de-a doua.

    România beneficiază de rating favorabil investiţiilor, „investment grade”, din partea celor patru agenţii de evaluare financiară. Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a confirmat marţi ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind stabilă. De la Moody’s, România beneficiază de calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings, ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României sunt „BBB minus” iar agenţia de rating japoneză JCR a reconfirmat în primăvară calificativul ţării la BBB/BBB+ pentru datoria pe termen lung în valută şi în moneda locală. Perspectiva asociată ratingurilor este stabilă.AGERPRES/(AS-editor:Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top