Intr-un interviu pentru Agerpres, ministrul Agriculturii Achim Irimescu, inca in functie a fost intrebat care sunt lucrurile bune care s-au intamplat in perioada in care a fost ministru, dar si care au fost esecurile sale.
Absorbtia record de 3,8 miliarde euro intr-un singur an, simplificarea procedurilor din programele europene si deschiderea pietelor pentru exportul produselor romanesti se afla pe lista obiectivelor bifate de ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Achim Irimescu, in mandatul sau, in timp ce infiintarea unui Fond Mutual sau trimiterea la post a atasatilor agricoli au ramas mai mult „lucruri care nu au fost duse pana la capat” decat esecuri.
„Am reusit sa platim peste 3,8 miliarde de euro de euro intr-un an de zile. Nu s-a platit niciodata mai mult 2,5 miliarde de euro in acest minister. Este un record absolut. Din fonduri nationale au fost in jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni”, afirma Achim Irimescu.
Acesta a mentionat ca s-a reusit in acest an deschiderea pietei europene la porci vii „dupa foarte multi ani si multe eforturi la Bruxelles”, dar si a pietelor arabe pentru exportul de ovine si a celei turce pentru bovine si carne de vita.
Potrivit ministrului Agriculturii, sansa Romaniei in acest domeniu este legata de intoarcerea tinerilor in tara si implicarea autoritatilor in spijinirea acestora pentru a putea produce performant, insa „trebuie o schimbare de generatii si trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale”.
Irimescu afirma ca nu are ce sa isi reproseze in ceea ce priveste modul in care a gestionat scandalul Lactate Bradet si ca ar proceda la fel intr-o situatie similara, adaugand, totodata, ca ar continua proiectele incepute la minister, fiind un „workaholic”, dar „acest lucru nu depinde de mine”.
I: Sunteti la final de mandat in Ministerul Agriculturii. Care considerati ca sunt trei lucruri bune care s-au intamplat in perioada in care ati fost ministru?
R: As mentiona cele trei mari obiective ale mele pe care mi le-am propus cand am venit in minister si pe care cred ca ar trebui sa le aiba orice ministru al Agriculturii. In primul rand, absorbtia de fonduri si spun ca am reusit sa platesc peste 3,8 miliarde de euro de euro intr-un an. Nu s-a platit niciodata mai mult de 2,5 miliarde de euro in acest minister. Este un record absolut. Din fonduri nationale au fost in jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni.
Al doilea lucru a fost simplificarea. Am simplificat substantial lucrurile si, prin masurile luate, am reusit sa facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este in continuare un „moving target”, adica intotdeauna trebuie sa se aiba in vedere simplificarea. Mai sunt inca multe lucruri care nu sunt in regula, mai ales pe programe, unde este birocratie foarte multa.
In plus, este vorba si despre comportamentul celor din agentii, care interpreteaza „stricto senso” legislatia si eu sunt foarte nemultumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi ca a schimbat solutia tehnica, punand materiale mai bune si mai scumpe, dar necerand bani in plus, i se refuza plata pe motiv ca s-a schimbat solutia din proiect. Eu nu pot intelege atitudinea aceasta, atata timp cat solutia duce la imbunatatire si nici macar nu cere bani in plus.
Un al treilea lucru bun as zice ca a fost deschiderea pietelor. Am reusit sa deschidem pietele arabe la export de ovine si piata turca la bovine si carne de vita. Eu zic ca este un lucru extraordinar. La ovine, documentele sunt in perfectionare, iar de anul viitor turcii ne-au promis ca vor da drumul si la ovine. Chiar zilele trecute au fost doi importatori turci care au si abatoare si ferme pentru animale. Ei sunt interesati, pentru ca preturile in Romania sunt mai joase cu 50% fata de preturile din Turcia si este un stimulent important pentru importatorii turci.
De asemenea, am reusit, dupa multi ani — am facut eforturi la Bruxelles — sa deschidem piata europeana la porcii vii. Am scos ultimele restrictii in sectorul carnii de porc. Nu foarte important este faptul ca putem pune porcul viu pe piata europeana, ci faptul ca s-au scos ultimele restrictii in acest sector si trebuie precizat ca orice tara terta din afara Uniunii Europene te judeca dupa regimul pe care il ai in UE. In conditiile in care avem restrictii pe piata UE, nu puteam sa exportam nici in tari terte.
Cam acestea ar fi, cred eu, principale trei mari realizari de cand am venit la minister.
I: As vrea sa vorbim acum si despre esecurile dvs. la minister. Puteti numi trei lucruri care nu v-au iesit?
R: As spune mai degraba nerealizari complete decat esecuri, lucruri care nu au fost duse pana la capat. Unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primavara si pana acum, a avut cel putin 20 de proiecte si toate au fost refuzate de unii sau de altii. Ultima discutie am avut-o pe proiectul transmis la semnat in alte ministere, iar Ministerul Justitiei are o multime de observatii. Probabil ca nu il vom semna anul acesta.
I: Cine a propus aceste 20 de proiecte pentru Fondul Mutual si cine le-a refuzat?
R: Ministerul Agriculturii a venit cu aceste propuneri pe care le-am tot modificat dupa intalnirile cu fermierii. Prezentam un proiect, il discutam cu ei, erau nemultumiti, mai cereau ceva si tot asa. Ultima varianta pe care au cerut-o si au agreat-o in grupul de lucru a fost aceea in care au vrut sa implice statul pe cativa ani si, ulterior, dupa ce functioneaza Fondul Mutual, sa il lasam complet in mainile fermierilor. Din pacate, nici aceasta varianta nu a avut succes in final, desi in grupul de lucru majoritatea fermierilor a fost de acord, iar acum avem foarte multe observatii.
O alta nemultumire este legata de atasatii agricoli. Ne-a luat foarte mult sa avizam ordonanta la alte ministere si sa o adoptam. Am reusit la jumatatea lunii iunie, dar, pentru ca ne-a impus un lucru Ministerul Justitiei, zic eu gresit, ca atasatii agricoli sa fie functionari publici, ne-a dat peste cap agenda si aici. Consider ca se facea o mare discriminare, pentru ca, sa nu uitam, avem peste 2.000 de contractuali in structurile MADR. Eu speram ca in toamna, cel tarziu, sa trimitem la post macar cinci dintre atasati. Nu am reusit, pentru ca a trebuit sa asteptam sa se adopte legea in Parlament si sa se modifice acolo statutul ca sa inlaturam aceasta discriminare si sa nu mai fie asimilati ca functionari publici. Pana a trecut prin Parlament, pana s-a promulgat de catre presedintie, am ajuns in situatia in care, acum 2-3 saptamani, am adus ordinul comun necesar la Ministerul de Externe si abia dupa publicarea acestuia in Monitorul Oficial urmeaza sa scoatem posturile la concurs. Nu se va putea insa desfasura examenul inainte de luna ianuarie.
O a treia nemultumire ce vizeaza unul dintre obiectivele pe care le-am avut eu, pentru ca au mai aparut si altele pe parcurs, a fost cea legata de Fondul de Creditare. Initial, eu speram ca, pana la finele anului, sa fie mult mai avansat. De abia acum, in aceste zile, semnam acordul cu Fondul European de Investitii (FEI) pentru infiintarea unui Fond de Creditare. Am propus premierului — si acesta a fost de acord — sa introducem alaturi de FEI si FNGCIMM, care este fond romanesc. FEI, de exemplu, face acordul cu noi si dupa aceea el trebuie sa stabileasca 2-3 banci prin care sa deruleze fondurile alocate din PNDR. FEI a fost introdus in regulamentul european si este un avantaj, deoarece creditele sunt „risc sharing”, cu impartirea riscului. Am facut o simulare, iar la un credit de un 1 milion de euro un fermier plateste doar 2% dobanda, mult mai mica fata de cea de pe piata, care este undeva la 6 — 6,5%. Acesta este marele avantaj. Trebuie mentionat ca si garantia este foarte mica. Fiind pe impartirea riscului, 70% revine FEI si 30% beneficiarului. E adevarat ca pe statul roman il mai costa 6% comisionul pentru FEI. Adica plateste ministerul, prin PNDR, circa 6% la suma prevazuta in PNDR pentru fond, respectiv la 92,6 milioane de euro. FEI avea in regulament un comision pana in 7%, dar noi am negociat la 6%. Mi-as fi dorit si mai jos, dar nu s-a putut. Acum trebuie sa verificam ca si FNGCIMM se califica pentru ca, dupa cum spuneam, in regulament e stabilit doar FEI. Speram sa reusim la Comisie sa introducem alaturi de FEI si FNGCIMM.
I: Cand considerati ca ar putea functiona efectiv un astfel de Fond de Creditare pentru agricultura?
R: Cred ca undeva in primavara, cel tarziu in luna mai, daca toate lucrurile se desfasoara normal, acest Fond de Creditare ar putea functiona.
Continuarea interviului pe Agerpres
