În ultima perioadă, au apărut pachete de măsuri anti criză din partea tuturor partidelor politice, organizaţiilor non-guvernamentale, sindicate, patronate etc., idei din partea tuturor oamenilor pe care îi întâlnesc pe stradă în fiecare zi.
Pentru a nu ieşi din tipar, am hotărât să îmi dau şi eu, din nou, cu părerea.
Într-o democraţie funcţională, statul se ocupă de bunăstarea cetăţenilor până la un anumit punct. După ce acest punct este atins, societatea civilă este responsabilă de acest lucru. Aici încep soluţiile mele.
Propunerea mea:
În România există companii cu capital integral sau majoritar de stat, cu capital privat, sindicate şi patronate, asociaţii ale producătorilor şi procesatorilor, asociaţii ale agricultorilor, organizaţii non-guvernamentale (pe diferite domenii de activitate: dezvoltare comunitară, dezvoltare rurală, educaţie, mediu, tineret etc.), universităţi şi institute de cercetare, unităţi de învătământ preuniversitar, administraţii publice locale etc.
Propun unificarea acestora (informal vorbind) sub o „umbrelă” pentru a permite o dezvoltare comunitară şi depăşirea perioadei de criză de către populaţiei afectate (pensionari, tineri fără loc de muncă, persoane cu venituri reduse etc.). Să vorbim în exemple:
Exemplul 1: nivel economic – preţuri scăzute/competitivitate/rata profitului – gândiţi-vă la un Holding (să zicem Kosarom)
Domeniul: Agricultură –> fermier culturi de câmp (a.k.a. ţăran) – procesator – reţea magazine (de cartier, pieţe agroalimentare, super/hypermarket).
În judeţul Iaşi (de exemplu), avem 93 de comune în care fermierii exploatează aproximativ 85 de mii de hectare teren agricol. Printr-o planificare la nivel judeţean, regional şi naţional a necesarului de produse agricole, se poate stabili exact structura culturilor pe aceste suprafeţe, iar cu susţinerea producătorilor de seminţe şi material săditor şi de erbicide, precum şi a specialiştilor în agricultură (din cadrul universităţilor şi instituţiilor publice: ANCA, DADR etc.) se pot cultiva aceste terenuri în funcţie de necesităţi. Stabilirea unei linii directe fermier – procesator – magazine, eliminarea intermediarilor şi creşterea ofertei poate duce la scăderea preţurilor produselor agroalimentare de primă necesitate (şi la existenţa unor exporturi=), lucru absolut necesar într-o perioadă de criză.
Rata profitului trebuie menţinută la un nivel de 3-8% pentru toţi cei implicaţi în acest lanţ pentru a păstra un nivel scăzut al preţurilor.
Domeniul: Construcţii –> administraţie publică locală – producător materiale construcţii – firmă de management spitalitesc/educaţional/cultural
Propunerea mea în acest domeniu este menţionată de mulţi în aceste zile, urmând să fie emisă şi o lege în acest sens în curând (???). Este vorba de parteneriatele public – privat (P-P).
Ideea ar fi următoarea:
Avem în comuna X un spital sau clinică/gradiniţă/şcoală/cămin cultural în stare avansată de degradare sau, uneori, nu există acestea trebuind construite de la zero.
Pentru construirea unităţii respective (spital/grădiniţă/spital/cămin cultural etc), administraţia publică locală X va pune la dispoziţie un teren adecvat, ocupându-se totodată şi de realizarea studiilor cadastrale, topo, geo şi hidro necesare şi obţinerea certificatului de urbanism şi avizelor necesare construcţiei şi funcţionării unităţii. APL se va ocupa totodată de recrutarea personalului pentru construirea unităţii (de pe teritoriul comunei sau din comunele învecinate). Materialele de construcţii şi utilajele vor fi puse la dispoziţie de către producătorul Y, iar, după terminarea construcţiei, firma de management Z va prelua managementul unităţii, ocupându-se, totodată, şi de utilarea acesteia şi recrutarea personalului.
Parteneriatul P-P va presupune asigurarea unei participaţii echivalente cu contribuţia în construirea unităţii (teren+documentaţie+personal pentru APL X, materiale şi utilaje pentru producător Y, management pentru firma de management Z). În momentul în care contribuţia producătorului Y va fi recuperată, participaţia acestuia va fi preluată de APL X.
Exemplul 2: nivel educaţional – educaţie civică/fair play/ spirit de echipă/leadership – gândiţi-vă la modelul anglo-saxon
Domeniul: Educaţie/Activităţi extracurriculare –> 5.100.000 elevi şi studenţi – consorţiu de organizaţii non-guvernamentale
Propunerea mea: dezvoltarea activităţilor extracurriculare destinate elevilor şi studenţilor, începând cu clasa a Ia în funcţie de capabilităţile fiecărei trepte (concursuri de ortografie pentru clasele I-IV, concursuri de debate pentru V-XII şi studenţi, concursuri de teatru şi poezie, concursuri sportive la toate nivelele etc.). Acestea pot fi realizate de către o Reţea de Organizaţii non-Guvernamentale susţinute de companii private.
Precum ştim cu toţii, diferite fundaţii, asociaţii, companii (FUDV, Fundaţia Dinu Patriciu, Konrad Adenauer, Coca Cola, HP etc.), acordă an de an burse tinerilor talentaţi.
Din nefericire, de acestea beneficiază un număr redus (din cei 5.100.000 de elevi şi studenţi ai României). Din acest motiv, trebuie realizat un pachet de activităţi (de către organizaţiile non-guvernamentale şi companii) menit să se adreseze întregii populaţii şcolare.
Aceste acţiuni ar constitui o alternativă la educaţia formală, ce se obţine prin intermediul cursurilor şcolare, neîncercând să o înlocuiească.
Sfaturi pentru aplicarea acestora cu succes:
– Eliminarea „caprei vecinului”;
– Eliminarea lui „merge şi aşa”;
– Identificarea unui lider (nu manager) capabil să unifice toţi factori implicaţi în acest proces şi crearea unui „core group” pentru stabilirea unei strategii de lucru la nivel local/regional/naţional şi implementarea/managementul acesteia;
Sunt idealist.
