Investitiile cresc mai rapid in Romania decat in celelalte state din Europa Centrala, iar asta pentru ca tara noastra a continuat sa atraga fonduri europene din exercitiul 2007-2013, pentru ca actualul Guvern cheltuieste mai mult decat precedentul pentru investitii, dar si pentru ca sectorul constructiilor rezidentiale isi revine, arata economistii UniCredit Bank, in raportul trimestrial de macroeconomie si analiza strategica al bancii.
„Un semn incurajator este faptul ca investitiile fixe cresc mai rapid decat in EC (Europa Centrala – n.r.) din trei motive: 1) Romania a continuat sa atraga fonduri UE din exercitiul bugetar 2007-2013 chiar si in anul 2016, acestea ajungand la 2,9 miliarde de euro in primele opt luni ale anului; 2) guvernul actual cheltuieste mai mult decat anul trecut pe investitiile publice si, in special, pe cofinantarea de fonduri UE; si 3) constructiile rezidentiale inregistreaza o revenire“, se arata in raportul UniCredit Bank.
Potrivit economistilor UniCredit, cresterea Produsului Intern Brut (PIB) ar putea ajunge in acest an la cel mai ridicat nivel dupa criza financiara, de 4,4%. Excluzand agricultura, cresterea economica din anul precedent ar fi mai mare decat cea din acest an – 4,2% in 2015 fata de 4,1% in 2016, potrivit economistilor bancii.
Potrivit raportului, importurile Romaniei vor fi mai mari decat in celelalte state ale Europei Centrale, pe fondul cresterii consumulului, in timp ce exporturile isi vor tempera ritmul de crestere.
„Cresterea puternica a consumului privat ar putea genera importuri mai mari decat in toate celelalte tari din Europa Centrala (EC), avand in vedere ca producatorii locali nu reusesc sa valorifice accelerarea vanzarilor cu amanuntul. De asemenea, exporturile vor creste mai lent decat in restul EC din cauza absentei proiectelor mari de investitii in ultimii ani“, arata economistii UniCredit Bank.
Economistii bancii anticipeaza pentru anul viitor o reducere a cresterii economice, pana la 3,4%, primele semne de incetinire urmand sa fie vizibile inca din acest an.
„In primul rand, contributia agriculturii la PIB va fi mai redusa (sau va lipsi) in anul 2017 dupa recolta foarte buna din 2016. In al doilea rand, creditarea noua in lei a atins un punct de varf in acest an si urmeaza sa incetineasca in 2017. In 2016, Guvernul a alocat 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB) in garantii pentru programul «Prima Casa» (principalul element de sustinere al creditelor ipotecare) (…)In al treilea rand, cresterea salariului real poate incetini anul viitor, pe fondul cresterilor mai mici de venituri si al inflatiei mai mari. In aceste conditii, temerile legate de o supraincalzire a economiei indusa de expansiunea creditarii sunt exagerate“, potrivit raportului citat.
Economistii UniCredit Bank arata ca, indiferent de coalitia care va fi la guvernare din decembrie, pentru a mentine deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, noul guvern va fi constrans sa inaspreasca politica fiscala si sa reduca investitiile.
„Indiferent de coalitia care va conduce Romania din decembrie, politicile guvernului vor fi constranse de angajamentele fiscale din anii anteriori. Luand in calcul incetinirea cresterii economice si reducerea spatiului fiscal (de masurile de taiere a taxelor si cresterile salariale), noul guvern va trebui sa inaspreasca politica fiscala pana la finalul anului 2017 pentru a mentine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB“, se arat in raport.
Studiul mai arata ca unele dintre promisiunile din trecut – cum ar fi cresterea de salarii in sitemul public sau reducerea cotei TVA cu un punct procentual la 19% in ianuarie 2017 – ar putea fi amanate.
„Investitiile publice vor fi probabil cele mai afectate de inasprirea fiscala. Actualul guvern a finalizat cadrul de absorbtie a fondurilor UE pana in 2020, dar aceasta nu este o garantie pentru performanta viitoare. Cofinantarea fondurilor UE de catre stat si cheltuielile de infrastructura ar putea fi inlocuite de alte tipuri de cheltuieli publice, asa cum s-a intamplat in 2012-2015. In aceste conditii, principalul risc fiscal nu este un deficit bugetar in crestere, ci o crestere economica mai lenta“, mai arata raportul.
Sursa: Adevarul
