Analiza IPP: Fondurile europene risca sa fie risipite pe investitii fara miza

avion_bani.jpg

avion_baniInstitutul pentru Politici Publice (IPP) apreciaza ca varianta a doua a Acordului de Parteneriat (AP) aferent alocarii fondurilor structurale si de investitii din urmatorul exercitiu financiar al UE 2014 – 2020 este o versiune „vizibil imbunatatita” a primului document, dar sufera in continuare de „lipsa de viziune”, arata un comunicat remis de IPP.

„In majoritatea domeniilor vizate de aceasta varianta a AP lipseste o prioritizare a obiectivelor stabilite ceea ce indica faptul ca poate (re)aparea la un moment dat riscul ca nici exercitiul financiar urmator sa nu produca, la final, rezultate notabile, semnificative, vizibile dupa investitiile ce se vor face in Romania. Riscul neindentificarii acestor obiective strategice/de anvergura in lista (uneori prea lunga) a obiectivelor sectoriale vizate va fi ca, in pofida ratei generale crescute de absorbtie, nu se vor percepe rezultate semnificative la nivelul proiectelor de investitii realizate preponderent cu fonduri europene”, subliniaza IPP.

Alte critici vizeaza diverse ambiguitati, neconcordante si, in general, lipsa dorintei de reforma in documentul propus de oficialii romani. „Din AP se vede in mod clar aportul diferit al Ministerelor de linie. Unele, cum este cazul Ministerului Justitiei, au fost dispuse sa avanseze propuneri de interventii care au potential sa genereze reforma in domenii pana acum neacoperite din fondurile europene. Altele, ca de exemplu Ministerul Muncii, nu acorda in continuare importanta faptului ca acesta este momentul in care trebuie sa isi defineasca viziunea de reforma a serviciilor sociale destinate grupurilor vulnerabile din Romania, continuand – sub o forma ambigua – sa intretina un sistem public rezidential (si asistential) cu servicii improprii nevoilor beneficiarilor”, subliniaza analiza IPP.

Institutul mai cere statului sa acorde o importanta sporita partenerilor din societatea civila. „Exista riscul ratarii unor contributii importante la procesul de modernizare a statului roman prin faptul ca principalul vector vazut a fi capabil sa deruleze proiecte de investitii din fonduri europene sunt institutiile publice, inclusiv in ce priveste abordarea problemelor grupurilor vulnerabile intre care si romii. Institutul pentru Politici Publice solicita in continuare (si a facut acest lucru si intr-o scrisoare bazata pe analiza documentului mentionat care a fost trimisa Ministerului Fondurilor Europene si din care constatam ca a preluat si integrat o serie de sugestii) ca expertiza organizatiilor neguvernamentale si a altor actori cu experienta din societatea civila si din sectorul privat sa fie mai mult valorificata. Fara recunoasterea rolului structurilor neguvernamentale si sustinerea preluarii de catre acesta a implementarii cat mai multor componente, obiectivele si masurile de interventie vor intretine un aparat public reticent la schimbare, monopolist si dificil de orientat catre performanta”, adauga reprezentantii IPP.

Ministerul Fondurilor Europene a replicat, printr-un comunicat de presa, ca si-a schimbat strategia comparativ cu perioada de programare 2007-2013. „Strategia autoritatilor romane in viitoarea perioada de programare este total diferita de abordarea din trecut. In primul rand, Romania si-a planificat sa atraga sume mari din fondurile alocate de UE chiar din primii ani ai perioadei de programare, pentru ca efectul acestor bani asupra economiei romanesti sa fie maximizat. In al doilea rand, viitorul sistem de implementare va fi mult mai eficient decat in trecut, atat datorita masurilor adoptate de actualul Guvern al Romaniei, cat si simplificarii structurii institutionale”, a aratat MFE.

Referitor la o alta afirmatie din comunicatul IPP, potrivit careia „se practica includerea in documente importante de lucru cu Comisia Europeana a unor angajamente redactate mai degraba general, dar care nu isi mai gasesc ulterior corespondentul in masuri operationale menite sa duca la aplicarea conceptelor frumos elaborate sau, mai grav, se ajunge sa se finanteze obiective contrare unor reforme asumate”, ministerul precizeaza ca Acordul de Parteneriat este un document cadru, care traseaza principalele directii de actiune ale utilizarii fondurilor europene structurale si de investitii.

„Aceasta afirmatie este gratuita in acest moment dat fiind ca programele operationale sunt inca in pregatire, urmand a fi supuse consultari publice in prima jumatate a lunii martie”, mai precizeaza MFE.

Document anexat:

Observatiile IPP cu privire la a II-a varianta a Acordului de Parteneriat (PDF)

A doua versiune a Acordului de Parteneriat propus Comisiei Europene (PDF)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *