Analiza: Zeci de proiecte din fonduri nerambursabile, denuntate de finantatori

bani-716x300.jpg

Nu exista oras mare din Romania care sa fi luat fonduri structurale si care sa nu fi trecut prin corectii financiare pentru proiecte, ori prin furcile caudine ale justitiei, dupa ce parte din membrii echipelor de implementare, intre care chiar alesi locali au trecut prin anchete penale, iar autoritatile au fost puse in situatia de a rambursa banii UE. In exercitiul de finantare 2007 – 2013, Romaniei i-au fost alocati 19.057.658.140 euro din fonduri nerambursabile prin Comunitatea Europeana, iar autoritatile contractante au aplicat si au solicitat de la CE un avans de 2.105.874.015 euro. La data de 30 iunie 2016, unitatile administrativ-teritoriale si celelalte autoritati contractante depusesera declaratii de cheltuieli pentru 14.614.605.862 euro, ducand rata de absorbtie la procentul de 76,69%.

Numai ca, la aceeasi data, rambursarile acceptate de Comisia Europeana erau de 13.049.712.895 euro – potrivit Ministerului Fondurilor Europene – ceea ce inseamna o rata efectiva de absorbtie de numai 68,47%, desi rata sumelor incasate de la CE ca avans inseamna 79,52%, diferenta fiind inca incerta tocmai fiindca majoritatea proiectelor este in etapa de monitorizare/ evaluare/ sustenabilitate ori, mai grav, suspendare din motive de frauda sau litigii aflate pe rolul instantelor.

In parte din aceste proiecte, finantatorii, respectiv CE sau alte organisme internationale din spatiul european – cum ar fi statul norvegian – denunta practicile prin care s-au realizat proiectele si fie isi cer banii inapoi, fie refuza sa deconteze cheltuielile declarate de catre autoritatile contractante din Romania. In cazurile in care a existat si cofinantare din partea autoritatilor, iar lucrarile n-au fost in graficul stabilit pentru inchiderea exercitiului financiar trecut – iunie 2016 – s-a mers pe varianta finalizarii lucrarilor din bani publici locali pentru tot proiectul, ceea ce a inseamna ca unele cheltuieli vor fi decontate din bugetele publice care vor urma. Conform informatiilor furnizate de expertul in comunicare Ioana Paslaru, de la Ministerul Fondurilor Europene, la data de 5 august a.c. a avut loc transmiterea la UE si autoritatea de audit a ultimei aplicatii de plata intermediara prin patru programe operationale, POR (Programul Operational Regional), POSDRU (Dezvoltarea Resurselor Umane), POSCCE (Cresterea Competitivitatii Economice) si POAT (Asistenta Tehnica). Din aceeasi sursa am mai aflat ca, pe 5 septembrie 2016, este termenul final pentru transmiterea la Comisia Europeana si Autoritatea de Audit a ultimei aplicatii de plata intermediara pentru programele de mediu si de transport. 31 martie 2017 este termenul final pentru transmiterea declaratiilor finale de cheltuieli la comisie, motiv pentru care acum nici nu se poate vorbi despre un bilant. Punctual, nu exista in acest moment o situatie centralizata a proiectelor nereusite ale Romaniei, insa sunt deja de notorietate proiectele care au suferit corectii financiare sau care sunt obiectele unor litigii rasunatoare. Nici in teritoriu nu se poate vorbi despre o situatie mai roz, dimpotriva: autoritatile locale se straduiesc sa castige procese, sa inchida proceduri ratate de achizitii publice si numara doar cateva corectii definitive. Orase mari sau mici, precum Cluj Napoca sau Piatra Neamt, au trecut in ultimii ani prin procese ample de dezvoltare prin bani europeni, dar numai edilii sefi ai acestora si strategii de la directiile de resort stiu cu ce pret si cand vor fi platiti de comunitate banii respectivi.

”La nivelul municipiului Piatra Neamt au fost implementate 15 proiecte cu finantare din fonduri structurale 2007 – 2013, in valoare totala de 166.983.724 lei. Corectiile financiare in cuantum total de 8,765 mil. lei sunt contestate de UAT Municipiul Piatra Neamt si se afla pe rolul instantelor de judecata. De activitatea de atragere de fonduri nerambursabile, pregatirea si implementarea de strategii si proiecte se ocupa Directia de Implementare Programe din cadrul Primariei, care este compusa din 13 persoane (noua consilieri, patru inspectori)”, a transmis Mariana Lefter, consilier in cadrul Primariei Piatra Neamt, la Directia de Implementare.

In incercarea de a gasi o explicatie a rateurilor date in unele proiecte, am intrebat autoritatile si care este nivelul de profesionalizare a personalului care se ocupa de atragerea de fonduri europene, dar si nivelul de realizare a strategiilor locale care include planurile de finantare din proiecte, in functie de specificul localitatii si al populatiei. ”Din cele 13 persoane angajate la Directia de Implementare Programe, 10 au urmat cursul de manager de proiect, opt au urmat cursul de expert in accesare de fonduri structurale si de coeziune europene, sase au urmat cursul de evaluator proiecte. In serviciul Achizitii Publice lucreaza trei persoane, iar pentru realizarea de strategii s-a lucrat cu firme de consultanta selectate prin procedura de achizitie publica, in cazul nostru cu SC Avensa Consulting SRL Iasi si TDP Partners Bucuresti”, a mai spus angajata Primariei Piatra Neamt.

Sursa: Mediafax

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *