Apel al Platformei „EU-RO CLEARING FUNDS” catre noul Guvern si Parlament pentru imbunatatirea absorbtiei Fondurilor Europene

– supus dezbaterii si consultarii publice a celei de a II-a editii a Forumului Civic si de Afaceri pentru stimularea absorbtiei Fondurilor Europene –

1.Este profund necesara o coordonare politica unitara si o utilizare obligatorie a resurselor organizatiilor specializate ale societatii civile si ale expertilor/ consultantilor independenti.

Am constat in continuare ca gradul de constientizare si entuziasm al beneficiarilor potentiali de Fonduri UE ramane relativ scazut sau mai degraba vag in raport cu exigentele si standardele dorite si impuse explicit de catre Comisia Europeana si UE, in ansamblul sau. Daca noul Guvern are un interes real pentru absorbtia eficienta si fluenta a Fondurilor Europene, precum si a celor mixte – mai ales finantarile provenite ca ajutoare de stat pe noile scheme ale Comisiei Europene – Platforma „EU-RO Clearing Funds” solicita in mod explicit deschiderea privilegiata a posibilitatii de accesare de catre organizatiile neguvernamentale si de consultanta a componentelor de promovare a programelor operationale. Dincolo de informarea bruta pe care au facut-o companiile de publicitate contractate pe canalele mass-media, multora dintre beneficiari le sunt neclare probleme importante pentru a putea trece la elaborarea si depunerea unor proiecte de succes:

a. perspectiva reala din care se face alocarea banilor publici europeni, indeosebi intelegerea corecta a impactului social-economic asteptat;
b. succesiunea concreta a pasilor pe care ii presupune procesul de accesare, cu predilectie in relatia cu furnizorii de consultanta si asistenta tehnica;
c. importanta pe care poate si trebuie sa o joace consultanta ca element de succes al implementarii proiectului, mai ales la nivelul relatiei cu autoritatile si al respectarii riguroase a graficului activitatilor propuse;
d. tipul de relatii si de pretentii pe care beneficiarul de finantare trebuie sa il instaureze in cadrul echipei proprii sau de consultanti pe care o contracteaza in cadrul proiectelor;
e. riscurile precise la care se supune daca nu acorda atentia cuvenita elementelor legate de transpunerea planului de afaceri propus, de monitorizarea interna, raportarea externa si de auditul intern in cadrul proiectelor.

In consecinta, dincolo de coordonarea tehnica a autoritatilor guvernamentale, solicitam pe aceasta cale o abordare politica globala, mult mai implicata si mai realista a ministerelor care au in subordine autoritati de management sau organisme intermediare pentru a se conferi coerenta si unitate strategica procesului in ansamblu. Avand in vedere constrangerile la care este supus financiar si administrativ sectorul IMM, precum si structura de instructie relativ precara a actionariatului din acest domeniu economic, cerem noului Guvern sa se implice mult mai atent si serios decat pana acum asupra componentei explicative, tutoriale si de mentoring educational a beneficiarilor publici si privati pentru ca absorbtia sa devina un semnal de dinamism pentru investitorii straini si nu un factor de intimidare si de descurajare.

In acest context, in conditiile lipsei de responsabilizare din partea asociatiilor profesionale ale consultantilor si expertilor profesionisti, infiintarea de catre Stat a unui Registru National al EuroConsultantilor cu expertiza atestata pe proiectele cu fonduri nerambursabile europene si internationale se impune de urgenta.

2.Succesul accesarii  fondurilor este direct proportional nu doar cu valoarea financiara a sumelor atrase, ci si cu gradul de creativitate si capacitatea de inovare a solicitantilor.

Marele salt care este asteptat de Comisia Europeana, cel putin, trebuie sa se produca la nivelul calitatii durabile a proiectelor care sa faca net diferenta relativa la starea de dezvoltare din trecut a entitatilor solicitante – prin asumarea activitatii curente ca viata in proiect si viata ca proiect. Toate autoritatile de management si alte autoritati implicate in atribuirea de fonduri trebuie sa fie in mod direct co-responsabilizate legal si financiar – prin selectia operata si prin monitorizarea din cursul implementarii – in privinta garantarii calitatii si impactului final al proiectelor. O perspectiva superficiala si preponderent orientata spre castiguri rapide si facile din fondurile europene se va dovedi curand extrem de fragila, mai ales din perspectiva unificarii auditului exetern final spre care se indreapta Uniunea Europeana in aceasta etapa (a se vedea dezbaterea din Parlamentul European asupra recentului raport al Curtii Europene de Conturi). In urma implementarii proiectelor respective, UE nu se atteapta doar la cresterea prosperitatii pe termen scurt a beneficiarilor, ci mai ales la  o schimbare a calitatii vietii noastre ca beneficiari si cetateni europeni.

3.Se cuvine ca dimensiunea co-finantarii proiectelor sa nu fie un obstacol important in accesarea fondurilor.

Pentru asigurarea unui sistem realist de co-finantare, re-finantare si de garantare a creditelor oferite beneficiarilor, in special din sectorul privat, este vitala impunerea unui sistem legal transparent, unificat si armonizat de principii si reguli pe care bancile sa il utilizeze in practica de acordare a co-finantarii. Altfel, perceptia publica asupra atitudinii si rolului bancilor in cadrul procesului ar putea continua sa se degradeze, iar prestigiul social al acestora va continua sa scada, alimentand, ca si in SUA, climatul general de neincredere, dezamagire si demobilizare al beneficiarilor cu resurse proprii mai modeste. Din acest punct de vedere, se impune ca un rol mult mai activ sa fie jucat de comisiile de specialitate ale Parlamentului si Banca Nationala, care sa produca o schimbare rapida de mentalitate si de sistem de actiune asteptata din partea comunitatii bancare, paralizata in acest moment de o stranie stare de expectativa si secretomanie. Pentru a sprijini o rezolvare solida si decisiva a acestei problematici, Platforma se angajeaza sa monitorizeze acest deziderat si sa aduca – spre informare – la cunostinta Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si a Bancii Europene de Investitii rezultatele acestor demersuri. in acest sens, am conceput deja, in parteneriat cu Fundatia Synergetica, un proiect de monitorizoare si evaluare a procesului din unghiul societatii civile.

4.Drepturi si obligatii egale din punctul de vedere al raspunderii civile si administrative pentru beneficiarii si gestionarii de fonduri – o pre-conditie a unui climat dinamic al procesului de absorbtie.

Este necesar ca noul Guvern sa impuna un tratament egal, nediscriminatoriu din punct de vedere al respectarii termenelor de executie si predare a lucrarilor atat solicitantilor, cat si celor care gestioneaza programele operationale. Deocamdata, acest regim este complet debalansat in detrimentul solicitantilor, carora li se impun termene stricte si chiar draconice, in timp ce functionarilor care nu respecta aceste termene nu li se imputa nici un fel de penalitati sau nu li se administreaza sanctiuni. In situatia in care nu s-a reusit o evaluare mai precisa a necesarului de evaluatori, ar fi trebuit sa se apeleze imediat la licitarea partii de selectare a proiectelor catre societati specializate in domeniu din Romania sau UE. Din pacate, din acest unghi de vedere, in Romania exista o mare carenta de experti si de auditori ai proiectelor complexe, ceea ce este de natura sa genereze dificultati intregului mecanism  si ritm de derulare al selectiei proiectelor.

Apelam insistent la noul Guvern sa impuna ca reforma administrativa profunda din Romania sa inceapa urgent cu modul de repartizare a sarcinilor si evaluarea rezultatelor pe proiecte concrete a  functionarilor si expertilor implicati in procesul de accesare a fondurilor, inclusiv in ceea ce priveste recompensarea sau penalizarea acestor persoane. Daca un model de acest gen va fi dat, intreaga reformare a administratiei publice se va indeplini mai lin si va genera efectul reducerii decalajului de management intre administratia publica si cel al sectorului privat si a celui academic si ONG.

5.Fondurile europene pentru Romania inseamna si utilizarea tuturor resurselor de inteligenta si creativitate originare din Romania.

Intrucat unul dintre obiectivele finale majore ale acordarii de fonduri UE nerambursabile este o integrare veritabila a economiei romanesti in Piata Unica, consideram ca Guvernul, mai ales prin Agentia de Strategii Guvernamentale si departamentul care va gestiona relatia cu romanii din diaspora, trebuie sa promoveze in mod rapid politici si masuri eficiente de re-atragere a tuturor competentelor de origine autohtona in domeniile de referinta ale programelor cu fonduri UE pentru a fi readuse mai ales in circuitul modalitatilor de stimulare a cresterii competitivitatii economice a produselor si serviciilor din Romania.

Nu credem ca mai putem aplauda in continuare repatrierea anuala a unor capitaluri de 7-8 miliarde care sa rotunjeasca in mod copios tezaurul BNR, fara ca si partea de capital mai pretioasa a inovativitatii autohtone sa nu fie pusa in valoare. De aceea, consideram ca – in cadrul initiativei formulate in cadrul Platformei CEFTAC de catre Dr. Andreea VASS – privind creearea Consiliului National al Competitivitatii, la loc de frunte ar trebui sa figureze si stimulente pentru atragerea acestor capacitati creative si resurse financiare activabile intr-un mod cat mai ingenios si concludent.

6.Incurajarea accesarii altor linii de finantare europene depinde de flexibilitatea institutiilor si de anvergura parteneriatelor care se pot agrega.

In conditiile in care tendintele societatii civile active sunt de repliere sau de instrumentalizare fortata, spatiul public de dezbatere a principalelor teme stringente legate de dezvoltare risca anemia si disolutia, absolut pagubitoare pentru exercitarea unui minim exercitiu democratic si a functionarii statului ca Membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Solicitam public ca institutiile responsabile din Romania sa fie indemnate si co-interesate sa aloce resurse corespunzatoare prerogativelor pe care le au si sa inceapa o cooperare reala cu societatea civila si mediul academic pentru ca schemele financiare complementare care au fost sau urmeaza sa fie alocate de catre UE diverselor proiecte din Romania sa fie in mod palpabil promovate si explicate pe intelesul tuturor beneficiarilor potentiali.

In acest sens, trebuie intarita si incurajata in mod explicit activitatea Consiliului Concurentei – direct responsabila de ajutoarele de stat pe diverse zone de interventie, precum si a ANCS – pentru ca aceste doua institutii fundamentale sa fie realmente capabile sa acorde consilierea primara catre beneficiarii potentiali, iar apoi sa sprijine creearea unor puncte de consultanta pentru a da cat mai multor beneficiari din APL si din sectorul privat un acces mult mai larg la resurse multiple si diversificate de finantare si sprijin deja existente sau in curs de disponibilizare – precum programul JASMINE, noile scheme ale ajutoarelor de stat, programele multinationale etc. Accentul nu ar mai trebui sa cada pe componenta birocratica, ci pe formule curajoase si inovative de atragere a cat mai multor modalitati, care – combinate – sa genereze un cadru primenit de accesare a fondurilor.

7.Este necesar ca institutiile publice abilitate – ministere, agentii, comisii etc – sa procedeze rapid la o analiza a domeniilor cele mai vulnerabile in raport cu criza financiar-economica si sa propuna rapid o inglobare a posibilitatilor de investitii care se pot face prin programele cu fonduri UE.

In conditiile in care criza de spatii pentru birouri si locuinte ramane dramatica la scara intregii tari, este necesar ca Guvernul sa gandeasca rapid o strategie de reconversie a investitiilor actuale de real-estate si sa conduca la o atragere a lor catre dezvoltarea turismului si serviciilor complementare, incluzand posibilitatea oferirii ca locuinte de serviciu inchiriabile sau incredintate in anumite conditii speciale a unora din spatiile din cadrul noilor obiective finantabile prin proiectele cu fonduri UE.

Din acest unghi de vedere, reconfigurarea juridica si procedurala a oportunitatilor parteneriatului public-privat devine o urgenta de prim nivel, iar extinderea si reglementarea riguroasa a acestor posiblitati trebuie realizata in conditii de transparenta si de control public rezonabile si pro-active.

Observatiile critice, comentariile, completarile, sugestiile si propunerile Dumneavoastra sunt binevenite in continuare pe adresa [email protected] sau la tel/fax: 021.2304997.

Invitatie Circulara