APIA şi gazele pe şest

Gazele de şist(shale gas) rezultate din fracţionarea hidraulică pot fi exploatate în România. De fapt, nicio lege nu interzice aşa ceva, aşa cum declară cei de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Nimic de zis, dar la nivel european, există încă suficiente rezerve privind tehnologia de exploatare, datorită faptului că afectează mediul înconjurător şi poluează straturile acvifere.

Tehnologia constă în introducerea sub presiune la adâncimi cuprinse între 3000-4000 m, a unor cantităţi uriaşe de apă cu aditivi, în amestec cu nisip fin. Presiunea mare şi cuarţul din nisip, sparg şisturile gazeifere de la aceste adâncimi, eliberând gazele, denumite gaze de şist.

Tubulatura până la adâncimea de aprox. 100 m este cimentată, pentru a nu polua straturile acvifere întâlnite în cale. Peste această adâncime, cu precădere în zona de fracţionare, este prevăzută cu orificii de captare a gazului metan. Ceea ce mai rezultă din această fracţionare hidraulică reprezintă o cantitate de lichid, care conţine aditivii introduşi initial prin tehnologie, dar şi o cantitate de substanţe nocive, rezultate prin spargerea şisturilor de mare adâncime. Aceste ape se recuperează la suprafaţă în bazine de decantare, în proporţie de 25-30%, se tratează şi se reintroduc în procesul de forare.

Ca şi în cazul mineritului de suprafaţă, prospecţiunile geofizice şi organizarea de şantier pentru exploatarea acestor gaze se face, de obicei, fără acordul proprietarilor şi în lipsa cadastrului general. Zonele de foraj şi suprafetele destinate organizării de şantier, pot afecta siturile de importanţă comunitară SCI şi ariile de protecţie specială SPA. Agenţia de Plăţi şi Intevenţie pentru Agricultură, ar trebui anunţată, astfel încât, suprafeţele destinate exploatării să fie scoase din circuitul agricol, datorită forţei majore. Altfel, fermierii care au terenuri călcate de către astfel de firme şi au pachete de agromediu sau zone defavorizate sub contract cu APIA vor fi buni de plată.

Sa luăm perimetru Bârlad exploatat de Chevron.

Acest perimetru strabate siturile SCI si SPA, Natura 2000.

Nu am văzut pe site-ul Chevron un studiu de impact asupra florei şi faunei din aceste arii protejate. APIA invocă însă o legislaţie stufoasa fermierilor care au teren în zonă şi desfăşoară activităţi agricole.

Firma Prospecţiuni SA, în contract cu Chevron, a prospectat zona, călcând suprafeţe întinse, producând seisme de mica intensitate, specifice tehnologiei geofizice. Nici pe site-ul acestei firme nu sunt trecute studii de impact asupra zonei şi nici valoarea de despăgubire a fermierilor carora le-a încălcat proprietatea sau dacă au repus suprafetele de lucru în circuitul agricol.

Toţi fermierii care au terenuri în perimetrele de exploatare, care sunt nemulţumiţi de modul de explorare şi exploatare a gazelor de şist din întreaga ţară, se pot adresa mai întâi APIA, apoi instanţelor de judecată.