In ce moneda intra banii de la FMI in conturile BNR?

Datoria ne este comunicata de catre FMI si este exigibila la scadenta in DST. Dupa cum bine se stie, aceasta este doar o moneda scripturala. In realitate, noi primim euro si dolari (in valoare echivalenta cu moneda scripturala DST), iar la scadenta livram tot euro si dolari (eventual in alta proportie, dupa cum ne-o cere FMI la acel moment).

In plus, alimentarea conturilor BNR nu se face cu dolari sau euro de la FMI, ci de la state. De regula, aceste state sunt marii creditori ai lumii sau cele care au de rambursat o scadenta catre Fond. La fel, rambursarea de catre noi a euro sau a dolarilor nu se face in contul FMI, ci in contul unor state terte, pe baza instructiunilor pe care le primim de la Fond.

Care este valoarea acestui imprumut in baza acordului de tip stand-by cu FMI? 12.95 miliarde de Euro (11,44 miliarde de DST), pentru o durata de 24 de luni. Imprumutul de la FMI este administrat de catre BNR.

Scopul? Consolidarea rezervei valutare, avand un rol important in procesul de reducere graduala a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti si crearea unei lichiditati corespunzatoare in piata monetara.

Care sunt costurile? Atat pentru BNR, cat si pentru MFP, conditiile de cost sunt mult mai avantajoase decat cele care s-ar obtine pe pietele financiare interne si externe.

Care sunt conditionalitatile agreate in Programului de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare de catre autoritatile romane cu FMI/CE/BM?

A. Pe termen scurt:

- Reducerea deficitului bugetar cu 1.1% din PIB, pana la 4,6% din PIB in 2009;
- O mai buna disciplina a exercitiului bugetar pe parcursului anului prin stabilirea unor criterii de performanta pentru deficitele bugetare trimestriale:

Trim.1 - 8.3 miliarde lei;
Trim.2 - 14.5 miliarde lei;
Trim.3 - 18.6 miliarde lei;
TOTAL 2009: 24.4 miliarde lei.

B. Pe termen mediu:

- Reducerea deficitului bugetului general consolidat pana la aproximativ 3,7% din PIB în 2010 şi sub pragul de 3% din PIB in 2011;
- Limitarea rectificarilor bugetare efectuate in cursul anului;
- Infiintarea unui consiliu fiscal ce va asigura o analiza independenta si de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare;
- Legea responsabilitatii fiscale (pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009);
- Introducerea unor reguli fiscale privind datoria publica si a deficitului bugetar primar;
- Unificarea grilei de salarizare din sectorul public pana la 30 octombrie 2009, dar care va prevedea o perioada graduala de implementare de pana la 3 ani;
- Reformarea actualului sistem de sporuri, a caror pondere in castigul salarial actual este mai mare decat cea a salariului de baza;
- Stabilirea unui nivel maxim pentru celelalte categorii de cheltuieli de natura salariala, in afara salariului de baza;
- Pentru salariatii cu venituri mici se mentin veniturile reale, cu posibilitatea de crestere graduala. Proportia dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistem va fi de 1 la 15, fata de 1 la 72, cat este in prezent.

C. Pe termen lung:

Reformarea sistemului public de pensii in coordonare cu Banca Mondiala prin:
- Continuarea ajustarii varstei de pensionare avand in vedere evolutia sperantei de viata, pentru a permite o mai mare flexibilitate a sistemului, dar şi pentru alinierea parametrilor de pensionare cu practicile din tarile UE;
- Protejarea grupurilor vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care sa diminueze saracia si sa conduca la cresterea nivelului de trai al acestora;
- Continuarea implementarii treptate a pilonului doi al sistemului de pensii.

Conditionalitatile negociate cu FMI/CE/BM nu au fost impuse, ci agreate de comun acord, ele fiind calea fireasca de urmat in vederea atingerii cresterii reale sustenabile, care este obiectivul fundamental al oricarui Guvern.