Starea platilor electronice la ora sfidarilor reformiste

 

Mai nou, la peste doua decenii de la fondare, Serviciul Roman de Informatii pare sa se fi decis sa se deschida mai larg catre societatea civila, decizandu-se sa patroneze in data de 15 februarie, la Bucuresti, o prima conferinta la nivel inalt, organizata de firma „Oxygen Servicii”.
Aceasta a fost dedicata integral starii infrastructurilor dedicate serviciilor de plati electronice. Titlul sau era intrucatva greu intelegibil sau cel putin ambiguu, deoarece se vorbea de „infrastructuri critice”, dar nu era vorba nici de critica sociala, nici de starea critica in care s-ar putea afla acestea in Romania, cum ar fi putut sugera genericul, ci despre riscurile si pericolele potentiale care ar putea ameninta acele infrastructuri la un moment dat, intr-o situatie de criza, conflict, atac sau cataclism. Ca o constatare generala, usor colateral, am putut remarca ca majoritatea vorbitorilor din sectorul de afaceri prezenti folosesc deja un jargon „rom-anglez”, ceea ce e de natura sa starneasca cand confuzii, cand amuzament, cand de-a dreptul perplexitate.

Dupa ce am lamurit razant tema generala, sa adaugam aici si ambitia subiectelor puse in discutie, concentrate pe aspecte aparent aride, insa extrem de actuale si chiar controversate: armonizarea la nivel national a diverselor sisteme de „infrastructuri critice”; dezvoltarea sistemelor de plati electronice si necesitatea mai bunei protectii a acestora; educarea consumatorilor/utilizatorilor de internet si previzionarea mai eficienta a riscurilor de securitate subsecvente, in cadrul mesei rotunde finale.

Atat prin nivelul invitatilor si al organizatiilor participante, cat si prin diversitatea si sinceritatea abordarilor, reuniunea a fost un succes, inclusiv din punct de vedere al networking-ului ce a fost favorizat celor interesati. In spatiul propus acestei relatari, merita indeosebi mentionat ca, si in cazul Romaniei, desi este tare departe de situatia din SUA in care aproape tot comertul si alte relationari financiare se bazeaza proponderent pe internet, odata cu extinderea treptata a sistemului de carduri (deja 7 milioane de carduri inrolate, dintr-un total de 14 milioane), riscurile de frauda, de pierdere, de atac informatic sau de eventuala pierdere/distrugere accidentala a bazelor de date creste necontenit in noua lume in schimbare si in Europa fara frontiere de astazi. De aceea, unele dintre interventii s-au referit, de pilda, la noile solutii de securizare complete pentru infrastructuri tot mai dinamice (prezentarea lui Bogdan BOGOS despre suportul tehnic de tip IBM) sau la necesitatea integratorului de plati electronice in prevenirea fraudelor on-line (in cazul lui Daniel NICOLESCU de la GECAD ePayment).

In raport cu procentajele din UE de utilizare a e-payment-ului s-a relevat ca ne aflam, din nou, pe ultimele locuri, dar ca tendinta este de crestere. La masa rotunda, majoritatea vorbitorilor a relevat ca se poate vorbi despre un progres in cazul posibilitatii achitarii taxelor si impozitelor prin e-payment, numai ca ramane nemultumitoare adaugarea de catre primarii tot catre contribuabili a comisionului de 2-3% din valoarea platii efectuate (prezentata drept supra-taxare, valabila chiar in cazul amenzilor percepute). Participantii din sectorul de business si-au exprimat convingerea ca tot mana invizibila a pietei va rezolva in timp si acest aspect, in sensul ca acele primarii care isi vor asuma ele achitarea comisionului vor fi preferate, iar platile se vor face mai rapid si cu costuri mai reduse de resurse interne. Totusi, reprezentantul Visa Romania, managerul Catalin CRETU, a opinat ca aceste servicii creeaza facilitati si confort considerabil celor ce le folosesc si, deci, ca este normal ca ele sa implice costuri, uneori semnificative ca pondere. Spre final, directorul departamentului de CyberIntelligence din cadrul SRI a admis ca tentativele de atac sau, in genere, pericolele care pot pandi „infrastructurile critice” ar urma sa fie mai mari ca intensitate si pondere pe viitor mediu, dar adminstratiile publice ar trebui sa fie mult mai pregatite pentru cazurile de dezastre naturale, cand anumite arhive ar putea sa aiba serios de suferit sau sa se volatilizeze cu totul. Dar mai bine sa nu ne gandim la cutremure !…

Nu se poate spune ca reuniunea s-a soldat cu niste rezultate palpabile, foarte clare, tip recomandari, propuneri, bune practici etc. Dealtfel, s-ar putea ca rezultatele sa se reflecte mai degraba in contractele pe care STS si SRI le vor incheia ulterior cu firmele reprezentate. In pofida gradului inalt de tehnicitate pe care il implica asemenea dezbateri, cred ca o audienta mai larga si o implicare mai putin formala a societatii civile ar putea conduce la o reala modernizare a Statului printr-o e-guvernare mai transparenta si mai eficace. In acest sens, mai ales din punct de vedere legislativ, importante reforme mai sunt inca de realizat, mai ales ca, precum in cazul viitorului card de sanatate, provocarile nu se vor lasa asteptate.

Nu in ultima instanta, ar merita sa primeze nu atat mari interese de afaceri, inevitabile intr-o lume atat de competitionala, cat interesele beneficiarilor sau consumatorilor. Timpul va demonstra daca reformele in curs vor reusi sa se adapteze acestui provocativ trend sau nu.

EUROLINK – „Platforma EU-RO Clearing Funds”

Sursa: EUROLINK – „Platforma EU-RO Clearing Funds”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *