Mamaia Mica la Cojocna?

 

Proiectul „Parc balnear la Cojocna” este finantat prin intermediul programului PHARE. Proiectul presupune realizarea unui parc balnear, cu dotari de ultima generatie, cum ar fi: 4 solarii pentru tratament cu namol, consolidare si reamenajare pe 4.500 ml de mal, 10.000 mp de plaja de iarba, 10.500 mp de plaja de nisip, terenuri de sport si jocuri pe 11.000 mp, replantari pe 25.000 mp de versant, centrala termica pe gaze naturale.
Nu evitati excesul de sare, daca este finantat de PHARE!

„Mp, apa sarata, in spatele campingului, ideal pentru investitie, utilitati pe teren, acte la zi, extras cf., tel: 072xxxxxxx, marius” ” anunt postat pe 25.08.2008 pe site-ul de anunturi pentru judetul Cluj.

Cu siguranta, Marius e doar unul dintre cei multi contaminati de „febra imobiliara” izbucnita in comuna Cojocna, jud. Cluj, dupa ce Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest au semnat un acord pentru un proiect de 5,5 milioane de euro privind reabilitarea turismului balnear din Podisul Somesan.

Contractul a fost semnat toamna trecuta si este finantat prin PHARE. Marius a mostenit terenul anul trecut, toamna tarziu, si il scoate la vanzare acum, cand pretul este de 3 (trei) ori mai mare. 40 de euro fata de 15!

Tratament, sport si piscoturi ceramice

Artrite si poliartrite cronice, reumatism, osteite si periosteite, miozite, fibromiozite si tendinite, cervicite, metrite, metroanexite… Sunt boli care se vindeca cu namol medicinal si sare. Dar mai ales cu PHARE, poate cel mai cunoscut program preaderare al Uniunii Europene.

Cum orice metoda stiintifica trebuie verificata empiric, vom folosi drept laborator localitatea Cojocna si ale sale Bai Sarate. O zona cu potential fantastic pentru turismul balnear, care nu putea rata includerea in proiectul „Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din Regiunea Nord-Vest – Dej”, alaturi de orasul Dej si de Beclean.

Zona a carei reanimare administrativa, economica si sociala a inceput o data cu aprobarea finantarii europene. Aflata la 18 km de orasul Dej, statiunea Baile Cojocna (17.346 mp) se afla in vecinatatea unor ocne de sare din timpul romanilor, unde au fost amenajate bai cu proprietati ideale pentru tratarea reumatismului, dar si a afectiunilor endocrine si ginecologice.

Teritoriul dispune de cel mai complex potential balnear din Europa, reunit pe un areal restrans, format din lacurile cu apa cloro-sodica, namolurile sapropelice cu caracter terapeutic, argilele sarate, aerul salin ionizat, climat bland.

Baza de tratament s-a inchis dupa 1990. Se va redeschide in iulie 2009. Cel putin asa a promis, sub stampila si antet, consiliul local Cojocna. Iata cum suna, pe scurt, promisiunea edililor sau pe ce vor cheltui ei banii europeni: „Se va reabilita intreaga baza de tratament, astfel: lucrari de consolidare, reabilitare si renovare la cladirea centrala, centru de terapie, lucrari exterioare, pontoane la lac, terenuri sportive, plaje, drum de acces, parcari.

La Figa „lac sarat si cu namol aflat la o aruncatura de bat de Cojocna” se vor realiza un bazin cu apa sarata, plaja de nisip, replantari, drum de acces, parcare, terasa, cladire de dusuri si cabinet medical, centru terapeutic”. Am spicuit din motivarea anexata la dosarul eligibil de catre solicitantul finantarii PHARE.

Celor din comisia de eligibilitate care au luat la puricat capitolul „Parc balnear la Cojocnare” parte a proiectului evaluat la 5,5 milioane de euro ” sigur le-a sarit in ochi, nu sarea din lacuri, aflata in concentratie record pentru Europa, ci fiecare detaliu legat de dotarile si facilitatile viitorului parc balnear.

Listam o parte dintre acestea: 4 solarii pentru tratament cu namol, 30 de vestiare, 30 de grupuri sanitare, 30 de dusuri, consolidare si reamenajare pe 4.500 ml de mal, 10.000 mp de plaja de iarba, 10.500 mp de plaja de nisip, terenuri de sport si jocuri pe 11.000 mp, replantari pe 25.000 mp de versant, centrala termica pe gaze naturale, 500 de metri de alei placate cu piscoturi ceramice.

Apoi sunt enumerate toate racordarile la retelele de apa, canal, gaze naturale si energie electrica ale Dejului, oras aflat la 18 km distanta.

Sfaturi pentru tinerii cojocneni

Fara finantarea PHARE, Cojocna ar fi avut soarta unui om care s-a nascut frumos si, mai ales, sanatos, dar care nu a avut noroc in viata. Astazi, dar mai ales la anul pe vremea asta, vom putea spune ca a devenit exemplu de urmat si pentru alte consilii locale si judetene din tara.

Deja sunt voci, specializate, care vad aici o mica Mamaia, fara mare, dar cu apa mult mai sarata decat Marea Neagra. Asa ca, Mariuse, mai gandeste-te inainte sa-ti vinzi bucata de pamant mostenita! Banii o sa-i cheltui pe cine stie ce masinoaie de import, vei sta prin cluburi cateva zeci de nopti, cu o mana pe un cocktail. Un an vei fi in centrul atentiei micului tau anturaj, imbogatit brusc cu noi prieteni.

Cat vei avea bani. Mai bine nu-ti vinde terenul, fa un credit sau ia-ti un asociat si pune pe picioare o afacere in turismul local! Viata ta va avea, astfel, si sare (din belsug, la Cojocna), dar si piper. Te va convinge, poate, evaluarea Consiliului local Cojocna, care nu e numai optimism.

Sistemul finantarilor PHARE accepta doar proiecte cu peste 90 la suta rata de succes. Asa ca, ia un pix, o foaie si noteaza, prietene cu vise strict imobiliare:
– Cel putin 1.900 de turisti vor vizita, in medie, noul parc balnear, cel putin 130 dintre ei fiind turisti straini, in anul urmator incheierii proiectului.
– Cel putin 6.200 de turisti, din care cel putin 5.000 de straini, se vor caza pentru a beneficia de servicii in noul parc balnear.
– Cel putin 3.000 de mp vor fi concesionati in interiorul noului parc balnear pentru furnizarea de servicii catre turisti, in anul urmator incheierii proiectului.
– Cel putin 600.000 EUR vor fi investiti prin concesionarea terenurilor in interiorul noului parc balnear in anul ulterior incheierii acestuia.
– Crearea a cel putin 550 de noi locuri de munca permanente si sezoniere in turism si activitati comerciale conexe in parcul balnear.

Sursa: EuROpeanul

Razvan Petrisor (Redactor, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top