Maruntisu atrage sute de mii de euro

 

In satul Maruntisu, din Comuna Costesti Vale, Dambovita, s-a realizat o sera, pentru legume, pe jumatate finantata de SAPARD, cu structura metalica si acoperita cu folie dubla de polietilena. Spre deosebire de alte sere, la aceasta. o data la jumatate de ora, un procesor pompeaza, timp de trei minute, aer intre cele doua folii.
Sera din import pentru legume autohtone

Pentru a recunoaste urmatorul refren, nu trebuie sa fiti melomani, ci doar calatori cu metroul bucurestean ori cu mijloacele de transport in comun din orice urbe a tarii: „Noi suntem sase frati acasa si nu avem cu ce sa ne-ntretinem… Va rog, ajutati-ne cu un ban!”. E slagarul copiilor cersetori, pusi sa stranga bani.

„Suntem sase frati. Sunt cel mai mic si singurul care n-a fost niciodata in satul unde s-a nascut mama, Maruntisu, din Comuna Costesti Vale, in Dambovita. Pana de curand, adica acum vreo sase luni.

Atunci m-am hotarat ca as putea, daca as avea si banii, sa pun pe picioare la Maruntisu o sera de legume”. Cu aceste vorbe, Toma Ovidiu Stamatescu nu cerseste. El chiar merita si va primi luna viitoare o finantare SAPARD. Pentru sera de la Maruntisu.

Legume&Sume

Inca din 2001, Ovidiu Stamatescu da tarcoale sudului dambovitean. A fost anul cand a cumparat, prin licitatie, fostul CAP din satul Rastoaca. Anexe si 5 hectare de pamant. A atasat proprietatii alte 600 de hectare de teren agricol. Si s-a apucat de cultura cerealelor.

Nu e agronom de meserie. Doar investitor. Dupa agricultura extensiva, vrea sa o incerce si pe cea intensiva. Legume. in sera. Asa a facut conexiunea cu oportunitatea numita SAPARD.

„Cum e posibil sa gasesti in hipermarketuri, chiar si in piete, mai mult legume din import? Aceasta situatie m-a inrait, daca pot sa spun asa, si am hotarat sa investesc la Maruntisu. Accesand un SAPARD. Stiti insa ca trebuie sa investesti banii tai si apoi SAPARD iti acorda jumatate din suma investita”.

Iar omul a investit 916.000 RON in „razboiul meu cu legumele din import”. Fara TVA. „Am depus de curand dosarul, iar procedura prevede ca, in cel mult 60 de zile de la depunere, primesti finantarea. Astept!”, zice Stamatescu la un pahar de suc cu reporterul „euROpeanul”. Din fructe de import? Cred ca nici macar din fructe.

Investitorul a vrut o sera care sa se intoarca dupa soare. De aici si valoarea destul de mare a finantarii solicitate: 260 000 de euro. Convertiti in RON, dau suma amintita mai sus. Obrazul subtire cu bani multi se tine! Parafrazat in limbajul legumicultorilor: „Leguma suta la suta romaneasca face ca finantarea europeana sa creasca!”.

Computerul „Face-tot”

Sera, pe jumatate finantata de SAPARD, are structura metalica si e acoperita cu folie dubla de polietilena. Mare scofala! Ca orice sera sau solar. Da, dar o data la jumatate de ora, un procesor pompeaza, timp de trei minute, aer intre cele doua folii.

Pentru ca nu cumva, daca ploua sau ninge, apa sau zapada sa curbeze sau chiar sa rupa structura metalica de rezistenta a serei. Sera computerizata detine un suport pentru rasad pe baza de nuca de cocos, are propriul sistem de irigare si de incalzire. Toti parametrii sunt controlati de un computer „de bord”.

Daca vantul bate mai mult de 20 m/s, atunci computerul deschide niste „aripi” pentru a permite descarcarea energiei eoliene. Computerul are insa o tastatura si un mouse, deci e nevoie de „digitalizare umana”, pentru a fi manuit.

Asta cauta si Stamatescu acum, pana ii vine finantarea SAPARD: doi horticultori, tineri, care sa-si faca singuri programul, astfel incat 24 de ore din 24 sera si al sau computer sa fie asistati de om. Dosarul depus pentru finantarea SAPARD, ca sa fie aprobat, a inclus si o prezentare a planului de desfacere a marfii.

Unde si cum va vinde legumele – castraveti, rosii, ardei capia, gogosari – patronul serei? „Am atasat un pre-contract semnat cu un distribuitor, dar mai vreau sa deschid doua puncte de desfacere proprii si sa patrund in hipermarketuri. Caci pentru asta ma bat!”.

Stamatescu vrea ceva si de la statul roman si ai sai reprezentanti. „Eu am venit cu banii si ideea, SAPARD ma cofinanteaza, iar autoritatile locale trebuie sa faca in asa fel incat sa ma scape de hoti.

Nume proiect: „Infiintare sera de legume”
Tipul finantarii: SAPARD
Valoarea finantarii: 260.000 EUR

De ce?
Pentru ca hipermarketurile vand cu predilectie legume din import. Si nu aduse din tari sarace, astfel incat sa te gandesti ca, achizitionandu-le, sustii dezvoltarea unui stat cu probleme, ci din
tari prospere. Mult mai prospere decat Romania. Atunci de ce sa nu producem si sa cumparam legume neaose?

Sursa: EuROpeanul

Razvan Petrisor (Redactor, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *