Banii pentru mediu vor fi cheltuiti – Interviu cu Attila Korodi

 

Peste cinci miliarde si jumatate de euro din fonduri europene si o strategie pe 6 ani (perioada 2007 – 2013) se vor concretiza in actiuni dedicate rezolvarii problemelor de mediu pe teritoriul Romaniei, declara Attila Korodi. In procent de 90%, aceste fonduri vor fi accesate pana in 2010.
euROpeanul: Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2007-2013 se ridica la peste 5,6 miliarde euro. Va putea fi accesata sau nu pana in 2013 aceasta suma?

Attila Korodi: Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2007 – 2013, prin Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), vor fi accesate in totalitate. O mare parte a fondurilor (90%) va fi angajata pana in 2010, avand in vedere ca exista deja un portofoliu de proiecte in stadiu avansat de pregatire sau in curs de aprobare. In acest context, dorim sa reamintim faptul ca primele proiecte majore aprobate din intreaga Uniune Europeana apartin Romaniei.

euROpeanul: Comisarul european Margot Wallstrom a afirmat anul trecut ca „cele mai mari probleme ale Romaniei sunt pe mediu”. Cum le vom depasi?

Attila Korodi: Romania este primul stat al Uniunii Europene care are nu mai putin de 6 proiecte majore de mediu aprobate, pentru perioada 2008-2013. Proiectele provin din POS Mediu al Romaniei, pe care MMDD il gestioneaza si insumeaza peste 650 milioane euro, pentru beneficiul a mai mult de un milion de cetateni.

Primul proiect se refera la implementarea de servicii de apa si canalizare in zona Cluj-Salaj. De aceste servicii vor beneficia 525 000 locuitori din localitatile Cluj Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalau, Simleul Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei. Valoarea acestui proiect este de aproximativ 197 de milioane euro, iar finalizarea investitiei este preconizata pentru anul 2013. Valoarea acestui proiect este de aproximativ 197 de milioane euro pentru 3 statii de epurare, 100 km retea de canalizare.

O alta investitie aprobata de CE este destinata zonei Giurgiu. Aici vor intra circa 72 de milioane euro, bani care vor fi cheltuiti tot in sectorul de apa si apa uzata, populatia beneficiara fiind de 87 000 de locuitori din localitatile Giurgiu, Bolintin Vale si Mihailesti. Finalizarea investitiei este, de asemenea, estimata pentru anul 2013. Este vorba despre reabilitarea a 3 statii de epurare si a retelei de canalizare (adica 116 km extindere si circa 20 km inlocuire).

Prin al treilea proiect regional, aproximativ 80 de milioane euro vor merge in zona Turda-Campia Turzii, populatia beneficiara fiind, de aceasta data, de 96 000 de locuitori. Localitatile incluse in proiect sunt: Turda, Campia Turzii, Mihai Viteazul, Sandulesti, Viisoara si Luna. Si in cazul acestui proiect, termenul de finalizare al investitiei este preconizat a fi anul 2013. Vorbim despre reabilitarea unei statii de epurare si a 80 km retea de canalizare.

Proiectul regional Calarasi, valoarea investitiei aproximativ 100 de milioane euro. Datorita acestui proiect, peste 120.000 locuitori vor beneficia de patru statii de epurare noi, una reabilitata, precum si de 65 km de retea de canalizare. Localitatile incluse in proiect sunt Calarasi, Lehliu-Gara, Budesti, Oltenita, Fundulea, din judetul Calarasi, si orasul Urziceni din judetul Ialomita. Finalizarea investitiei este estimata pentru anul 2013.

Proiectul regional Tulcea, valoarea investitiei aproximativ 114 milioane euro. Datorita acestui proiect, aproximativ 115.000 locuitori din localitatile Tulcea, Isaccea, Sulina, Macin vor beneficia de servicii de apa si canalizare mai bune. Finalizarea investitiei este estimata pentru anul 2013. Avem in vedere reabilitarea a trei statii de epurare si 112 km de canalizare.

Cel de-al saselea proiect regional aprobat este cel al judetului Sibiu, a carui valoare este de aproximativ 90 de milioane euro, investitia realizandu-se in urmatoarele localitati: Medias, Agnita si Dumbraveni. Populatia beneficiara din cele trei localitati se ridica la 76.000 locuitori. In cadrul acestor proiecte, un rol esential il au autoritatile locale.

Ca sa fie eligibile, aceste proiecte trebuie administrate de asociatiile intercomunitare, cuprinzand actionarii interesati, care pot sa fie cateva zeci de primarii plus consiliul judetean, de exemplu. In caz contrar, nici un operator de utilitati nu va fi interesat sa participe la un proiect care, din cauza subdimensionarii, ii va aduce daune si nu profituri.

Ca ministru al Mediului, am tras nenumarate semnale de alarma catre autoritatile locale si pot sa va spun ca nu ma voi declara multumit pana nu am sa vad ca absolut toti factorii de decizie, de pe intreg teritoriul tarii, urmeaza exemplele celor care au deja proiecte aprobate pentru comunitatile pe care le reprezinta.

euROpeanul: Cine gestioneaza aceste fonduri? Cine face platile si cum se pot accesa, care este procedura?

Attila Korodi: Implementarea proiectelor si, implicit, gestionarea fondurilor aferente fiecarui proiect, este responsibilitatea beneficiarilor. Pentru Axele Prioritare 1 si 2, acestia sunt autoritatile administratiei publice locale; Axa Prioritara 3 – autoritatile publice locale sau, in anumite cazuri, operatorii serviciilor de incalzire urbana; Axa Prioritara 4 – administratorii si custozii ariilor protejate, autoritatile publice, ONG-urile, institutele de cercetare, universitatile, muzeele; Axa Prioritara 5 – Administratia Nationala „Apele Romane”; Axa Prioritara 6 – AM POS Mediu.

euROpeanul: Care sunt planurile pentru combaterea efectelor calamitatilor naturale?

Attila Korodi: Ministerul a elaborat, in anul 2007, „Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor pe termen mediu 2007-2009”, in baza caruia se vor realiza 500 km indiguiri, 1.200 km regularizari de rauri, 300 km consolidari de mal, cinci baraje pentru acumulari permanente, 24 poldere (acumulari nepermanente pentru atenuarea viiturilor).

Vor fi realizate, de asemenea, patru zone umede, in suprafata totala de cca. 1.000 ha, in care raurile isi pot manifesta mobilitatea si deci o atenuare naturala a viiturilor. In prezent se realizeaza studiile interdisciplinare pentru evaluarea lucrarilor de reamenajare a bazinelor hidrografice necesare a se realiza pe termen lung, in scopul apararii impotriva inundatiilor.

euROpeanul: Cat este alocat in 2008 pentru situatii de urgenta si de unde vin acesti bani?

Attila Korodi: In 2008 derulam un numar de 304 obiective de investitii cu rol de aparare impotriva inundatiilor, urmand a fi puse in functiune 112 km diguri, 268 km regularizari ale cursurilor de apa, 88 km consolidari de mal. Fondurile sunt alocate din bugetul MMDD pe anul 2008.

euROpeanul: Inundatiile si fenomenele meteo extreme; cat este fenomen global si cat e cauzat de taierea locala a padurilor?

Attila Korodi: Inundatiile din ultimii ani au fost cauzate, in principal, de precipitatii insemnate cantitativ care au produs, in majoritatea bazinelor hidrografice, viituri istorice. Astfel, precipitatiile cazute in anul 2005, care au masurat peste 200 l/mp, au condus la viituri istorice in bazinul hidrografic Banat, Olt, Siret, Ialomita-Buzau, cele cazute in bazinul superior al Dunarii, in primavara anului 2006, au condus la debite, la intrarea in tara, cu probabilitatea de aparitie o data la 100 ani (1%), iar cele inregistrate in luna iulie 2008, care au depasit frecvent 100 l/mp, au condus la viituri istorice in bazinele hidrografice Tisa, Viseu, Iza, Siret, Suceava, Prut. De asemenea, diminuarea fondului forestier la nivel national ar putea avea efecte negative asupra propagarii apei, in conditii de precipitatii abundente.

euROpeanul: Ungaria a cerut Consiliului de Mediu masuri de interzicere temporara a cultivarii, utilizarii si vanzarii in Ungaria a porumbului modificat genetic. Care este pozitia Romaniei in problema OMG-urilor?

Attila Korodi: In conformitate cu prevederile OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic (OMG), autoritatea competenta pentru emiterea autorizatiilor privind activitatile care implica organisme modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne este Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) din subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Soia modificata genetic nu se mai poate cultiva de la data aderarii Romaniei la UE, 1 ianuarie 2007, pentru ca nu este autorizata la nivel comunitar si, pentru a fi cultivata, trebuie sa fie inregistrata in catalogul varietatilor UE pentru cultivare. Mentionam ca, daca o varietate nu este inregistrata in catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor UE, aceasta nu se poate cultiva in statele membre.

Sursa: EuROpeanul

Angela Avram (Redactor EuROpeanul , Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *