Regiunea Sud-Est are, pe teritoriul sau, singura capacitate nucleara a Romaniei. Centrala de la Cernavoda reprezinta o sansa valoroasa pentru planurile nationale de independenta energetica sau o bomba cu ceas, asa cum erau vazute aceste centrale in anii '70 si '80? Centralele nucleare nu au fost dintotdeauna preferatele Uniunii Europene.
Care sunt ultimile evolutii ale politicilor comunitare in domeniu?
Semnarea Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului in 1952 si a Tratatului Euratom in 1957 a aratat ca statele membre fondatoare intelegeau necesitatea unei abordari comune in materie de energie.
In 1957, controlul tehnologiei nucleare era considerat un factor-cheie al crearii conditiilor necesare pacii si prosperitatii durabile, intr-o Europa aflata in reconstructie si intr-o lume marcata de razboiul rece.
El raspundea, in primul rand, temerii de o penurie energetica, intr-o perioada in care productia de carbune era in scadere, iar consumul de petrol era in crestere. Aceasta temere a fost accentuata de criza Suezului. Statele intentionau sa-si minimalizeze dependenta externa de sursele traditionale de energie, dar si handicapul tehnologic fata de statele terte mai avansate.
Comunitatea Europeana a Energiei Atomice a fost infiintata pentru a crea conditiile necesare dezvoltarii energiei nucleare in Europa, prin punerea in comun a resurselor (fonduri, cunostinte, materiale, experti etc.), asigurarea protectiei populatiei si prin afilierea altor state si organizatii internationale.
Interesul trezit de catre Tratatul Euratom in anumite state le-a incurajat pe acestea sa participe la proiectul mai vast al pietei comune, a carei negociere era legata de cea a Tratatului Euratom.
Pentru a-si indeplini obiectivele, Comunitatea a primit o gama larga de sarcini:
- Dezvoltarea cercetarii si asigurarea diseminarii cunostintelor tehnice;
- Stabilirea de norme unitare de securitate pentru protectia sanitara a populatiei si a lucratorilor si supravegherea aplicarii lor;
- Facilitarea investitiilor si asigurarea, in special prin incurajarea initiativelor intreprinderilor, realizarii instalatiilor de baza necesare dezvoltarii energiei nucleare in cadrul comunitatii;
- Supravegherea aprovizionarii constante si echitabile a tuturor utilizatorilor comunitatii cu minereuri si combustibili nucleari;
- Garantarea, prin controale corespunzatoare, a faptului ca utilizarea materialelor nucleare nu este deturnata spre alte scopuri decat cele carora le sunt destinate;
- Exercitarea dreptului de proprietate asupra materialelor de fisiune speciale;
- Asigurarea unor piete mari de desfacere si a accesului la mijloace tehnice mai bune, prin crearea unei piete nucleare comune;
- Instituirea oricaror legaturi cu alte tari si organizatii internationale care pot promova progresul in utilizarea pasnica a energiei nucleare.
Dezbaterea in curs cu privire la definirea politicii energetice europene axate pe competitivitate, securitatea aprovizionarii si problemele de mediu reprezinta o buna ocazie de a reflecta la viitoarele actiuni ale Euratom. In prezent, energia nucleara este o realitate in interiorul si in afara uniunii. Cursa actuala dupa resursele energetice scoate in evidenta noi provocari pentru aceasta sursa de energie.
Tratatul Euratom contine principalele dispozitii care ii permit uniunii sa actioneze in acest sector. In prezent, aproximativ o treime din electricitatea si 15% din energia consumate in UE provin din surse nucleare. Energia nucleara a fost una din metodele de limitare a emisiilor de CO2 la nivelul UE si, pentru statele membre care isi doresc acest lucru, poate face parte dintr-un scenariu energetic in care va fi nevoie de reduceri semnificative ale emisiilor in urmatoarele decenii.
Energia nucleara este mai putin vulnerabila la variatiile pretului carburantului decat cea generata pe baza de carbuni sau gaze, deoarece uraniul reprezinta o mica parte din costul total al generarii energiei nucleare si se bazeaza pe surse care nu se vor epuiza timp de multe decenii si care sunt distribuite pe scara larga in toata lumea.
Energia nucleara este una dintre cele mai putin costisitoare surse de energie cu emisii reduse de carbon produse in prezent in UE, iar costurile acesteia sunt relativ stabile. Urmatoarea generatie de reactoare nucleare ar trebui sa reduca si mai mult costurile.
Astfel, cum este prevazut in noul Program nuclear ilustrativ, la nivel european, rolul UE ar trebui sa fie acela de a dezvolta in continuare, in conformitate cu legislatia comunitara, cel mai avansat cadru pentru energia nucleara in acele state membre care au optat pentru energia nucleara, respectand cele mai inalte standarde de siguranta, securitate si neproliferare prevazute in Tratatul Euratom.
Cu toate acestea, energia nucleara ridica probleme importante in ceea ce priveste deseurile si dezafectarea, astfel incat gestionarea deseurilor nucleare si dezafectarea instalatiilor nucleare ar trebui incluse in activitatile viitoare ale comisiei. UE ar trebui, de asemenea, sa isi continue eforturile de a asigura respectarea unor standarde ridicate la nivel international.
Pentru a realiza progrese in acest domeniu, comisia propune infiintarea unui grup UE la nivel inalt pentru siguranta si securitatea nucleara care sa se ocupe cu dezvoltarea progresiva a unei intelegeri comune si, eventual, cu introducerea unor reguli europene suplimentare privind siguranta si securitatea nucleara.