„Parerea mea”, despre proiect – Constantin Simirad, presedinte Consiliul Judetean Iasi

constantin simirad

 

Iasiul, ca entitate administrativ-teritoriala determinata eminamente cultural, ar putea parea, la o prima vedere (a si fost, de altfel, perceput si reprezentat ca atare!), prizonierul unor viziuni incongruente cu noul sau statut – id est, de comunitate europeana.
Nevoile comunitatilor au evoluat si ele odata cu sistemul economic si cu cel administrativ si au fost constientizate si asumate, pe masura ce accesul la informatie a devenit mai facil si mai putin costisitor.

Liderii locali au fost obligati sa se racordeze la aceste nevoi, iar strategiile si politicile locale si regionale n-au mai putut eluda factori de tipul: populatie activa, mobilitatea indivizilor, infrastructura rutiera si de transport, servicii medicale, servicii educationale etc.

Pe masura ce alternativele (pentru populatie) au devenit tot mai numeroase, responsabilitatile autoritatilor s-au diversificat si ele. Ca atare, incorsetati, pe de o parte, de nevoile si asteptarile cetatenilor si, pe de alta, de principiile si politicile Uniunii Europene, accesul la resurse financiare substantiale a devenit esential.

Finantarile pre si post-aderare puse la dispozitia Romaniei de catre diversele institutii ale Uniunii Europene au constituit o reala provocare, careia Consiliul Judetean Iasi i-a raspuns in prima faza prin crearea de directii si servicii proprii, avand in componenta profesionisti dedicati in totalitate accesarii acestor fonduri.

Ultima restructurare a adus in organigrama un Serviciu pentru Proiecte cu Finantare Internationala, Cooperare Interregionala si Europeana in cadrul careia au fost cooptati angajati care au elaborat cereri de finantare si au implementat proiecte finantate prin PHARE, PHARE CBC, TACIS, ENPI etc.

De altfel, in ultimii ani au fost atrase fonduri pentru cca 40 de proiecte a caror valoare totala depaseste suma de 136 de milioane de euro. Recent au fost aprobate alte doua proiecte depuse in cadrul Programului Operational Regional – domeniul major de interventie 2.1.

Acestea vizeaza imbunatatirea infrastructurii de transport, respectiv reabilitarea si modernizarea drumului de interes regional DJ 208 (limita judetului Neamt – limita judetului Suceava), precum si a celui interjudetean DJ 248 Iasi – Vaslui. Valoarea cumulata se ridica la aproximativ 36,3 milioane euro.

Dincolo de beneficiile sociale si economice imediate pentru localitatile de pe traseele celor doua drumuri, toate cele trei mari judete (Iasi, Suceava si Vaslui) vor castiga din aceasta colaborare inter-judeteana.

Legaturile intre marile centre urbane vor fi mai rapide si vor permite valori de trafic imbunatatite, agentii economici isi vor putea extinde ariile de distributie si chiar ariile de selectare a fortei de munca, iar disjunctia centru-periferie (la nivel de judet si initiativa si responsabilitate publica) va fi mai putin rigida.

Miza finala o constituie revitalizarea zonelor considerate ca fiind slab dezvoltate si pregatirea acestora pentru a face parte sau a concura cu zonele metropolitane. Mai mult, in conditiile in care se vorbeste de poli de competitivitate si poli de crestere, cele doua proiecte de reabilitare favorizeaza aparitia unor structuri de tip cluster – structura cheie in dezvoltarea durabila a unei regiuni.

Cum polii de competitivitate ori de crestere nu pot fi delimitati sau fundamentati teritorial, ci pe baza unor retele (fie acestea rutiere, economice, de cercetare-inovare etc.), cele doua proiecte contribuie la crearea matricei unei viitoare regiuni vizibile la nivel european.

Indirect, POR 2007 – 2013 accentueaza necesitatea cooperarii, a parteneriatelor public – privat in domenii cu miza economica veritabila si cu grad de risc ridicat.

In conditiile in care obiectivele de interes public – cum este infrastructura – pot fi reabilitate/modernizate/create prin instrumente europene, fondurile private trebuie dirijate si incurajate sa actioneze acolo unde autoritatile locale nu-si pot asuma riscuri, isi depasesc atributiile.

Nu sunt, din acest punct de vedere, de neglijat nici schemele de finantare de tip INTERREG IVC, ESPON, URBACT, care, desi nu conduc la rezultate materiale, faciliteaza exercitii de intelegere si schimb de bune practici la nivel interregional in domenii de interes specifice.

Un alt aspect a carui intelegere decurge din accesarea finantarilor din cadrul Programului Operational Regional il constituie continuitatea. In general, nici un obiectiv nu poate fi atins in totalitate odata cu obtinerea unor fonduri si cheltuirea acestora.

Administratia locala romaneasca trebuie sa-si asume si lectia continuitatii, dar si pe aceea a complementaritatii. Nici un proiect nu trebuie abandonat, chiar daca sumele alocate au fost corect si fructuos alocate: pot aparea oricand nevoia si oportunitatea de a relua elemente ale acelui proiect, dintr-o alta perspectiva, cu alta finalitate, din alte surse.

De aceea, si POR 2007 – 2013 trebuie perceput ca un poligon de incercare, ca o invitatie de a participa la dezvoltarea durabila si eficienta a unei regiuni prin actiuni convergente.

Sursa: euROpeanul

Ana Maria Sandu (Redactor EuROpeanul , Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *