Spre o noua paradigma energetica – de la pasiv la activ

 

Cand am aflat prima data despre conceptul de casa pasiva mi s-a parut evident, relativ utopic. Tehnic vorbind, standardul impune un consum de 15 W/m2, dar ideea in sine a unei cladiri fara instalatie clasica de incalzire, fara tevi, calorifere, boilere, parea un pic excentrica, cel putin pana in momentul in care am trecut pragul unei asemenea constructii.
Conceptul de casa pasiva poate parea revolutionar in Romania, dar de fapt s-a produs deja tranzitia spre casa activa, care produce mai multa energie decat consuma, aceasta fiind o combinatie de eficienta energetica cu producerea de energie din surse regenerabile, fie ele vant, soare, apa, geotermal sau biomasa.

Aceste doua componente reflecta cererea si oferta de energie si ele se coreleaza printr-un sistem inteligent, integrat de management. In final, cele trei componente trebuie avute in vedere in cadrul oricarui proiect din domeniul energiilor noi, reprezentand o tema orizontala care merita toata atentia cand se abordeaza managementul de proiect privit global.

In Romania, programul Casa Verde se doreste a fi un semnal promitator pentru incurajarea formarii unei piete a energiei verzi, ramane de vazut cum se va aplica efectiv in practica, programul prezentand destule elemente incerte in faza de conceptie si aplicabilitate.

Dar poate cel mai important lucru este felul in care potentialii beneficiari au primit initiativa, interesul dovedindu-se covarsitor, un indicator fiind numarul mare de proiecte care se anunta a fi aplicate, daca se ia in seama chiar si numai informatia relevanta ce circula deja pe internet, blog-urile si forumurile de discutie deschise, cu date tehnice si consultanta specializata absolut surprinzatoare pentru un domeniu care parea in Romania inca necunoscut.

Foarte multe firme isi manifesta interesul pentru a furniza consultanta de specialitate, echipamente si tehnologii, dar trebuie precizat ca nu este recomandabil sa se opteze pentru solutii izolate, respectiv numai panouri solare sau turbine eoliene, ci trebuie avuta in vedere o abordare holistica, astfel incat rezultatul final optimizat sa implice articularea unui mix de tehnologii, care raspunde de fiecare data unei necesitati personalizate si asta in functie de o multitudine de factori, cum ar fi: locatie, tip constructie/investitie, dimensiune, resurse si posibilitatea agregarii unui value chain eficient, etc.

Astfel, totul trebuie sa inceapa cu un audit energetic, care va cuprinde toate cele trei componente, respectiv: eficienta energetica – cererea, surse de energie alternative – oferta si managementul integrat al primelor doua componente. Ori trebuie spus ca asigurarea unui astfel de serviciu nu este chiar la indemana oricui.

In acest sens exista experienta relevanta, in special in Germania si Austria, tari care au dezvoltat de-a lungul a peste douazeci de ani deja, un knowledge specific. Este drept ca si sistemul legislativ, mai ales in Germania, a propulsat tehnologiile inovatoare, ducand la inflorirea unei piete specifice, in landuri cum ar fi Bavaria sau Baden-Wurttemberg unde fermieri au renuntat la ocupatia lor traditionala, devenind producatori de electricitate.

Revenind in Romania, un exemplu de buna practica si abordare indrazneata poate fi intalnit la Sighisoara, care si-a asumat un proiect relevant, in cadrul Programului FP7/CONCERTO ce se va intinde pe cinci ani, proiect cu care s-a aplicat direct la Bruxelles, impreuna cu parteneri cu experienta semnificativa in domeniu din Austria, Belgia si Gemania.

Sighisoara isi propune sa devina un centru de competente in domeniul energiilor renuvelabile si eficientei energetice, impunandu-se ca un lider si formator de piata in Romania.

Managementul proiectelor care implica o componenta energetica marcanta, cum ar fi de exemplu cele de dezvoltare integrata urbana, dar si initiative de mai mica amploare, trebuie sa includa de acum componentele care exprima trecerea la o noua paradigma energetica, contribuind la valorizarea unor oportunitati remarcabile, atat din punctul de vedere al modelelor de business, cat si a celor financiare asociate.

Consultanta de specialitate trebuie sa imbine intr-un mix coerent expertiza tehnica si conceptia, implementarea, evaluarea si managementul de proiect adecvat.

Sursa: Redactia Finantare.ro

Mihai Costea (Senior Adviser, Bromotion Consultancy, Bruxelles)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *