Auditul performanţei

Modelele occidentale “împing” în plan secundar controlul legalităţii 

Supremaţia în materie de organizare a profesiei de auditor o deţine, în mod incontestabil, SUA. Tot SUA au şi cea mai mare contribuţie în elaborarea standardelor de audit financiar, deţinând primatul în privinţa introducerii auditului de performanţă.

În ultimii ani, modelul Oficiului General de Conturi – GAO (Curtea de Conturi a SUA) a început să fie ”împrumutat” parţial şi de unele state vest-europene.  În prezent, şi în România reglementarea auditului se află în plin proces de modificare vizându-se armonizarea cu acquis-ul comunitar. Parte importantă a procesului de raportare, auditul de performanţă prezintă o viziune independentă asupra gradului în care managerul entităţii auditate îşi îndeplineşte responsabilităţile.

Comportă două componente de bază: auditul economicităţii şi eficienţei şi auditul programelor.  Activităţile circumscrise primei componente au ca principal scop verificarea modului de procurare, protejare şi utilizare a resurselor (personal, proprietăţi, alte bunuri) în condiţii de economicitate şi eficienţă.

Obiectivele concrete ale auditului în acest caz pot fi: achiziţionarea resurselor în cantitatea adecvată, de calitatea cea mai bună şi la costul cel mai mic, modul de gestionare al acestora, evitarea inactivităţii şi a excedentului de personal, înglobarea unei cantităţi minime de resurse în produsele/serviciile realizate, sistemul de măsurare şi raportare a performanţelor etc.  

Cât priveşte cea de a adoua componentă, auditul programelor, aceasta vizează determinarea gradului în care rezultatele propuse (sau stabilite prin norme) au fost relizate, precum şi eficacitatea programelor şi activităţilor.

Ţintele posibile sunt: relevanţa obiectivelor programelor derulate, eficacitatea programului, pe total şi pe părţi, depistarea factorilor frenatori, căile alternative, cuantificarea şi raportarea rezultatelor.  

Actele finale de audit – rapoartele şi scrisorile manageriale – cuprind referiri asupra gradului de performanţă al entităţii auditate şi asupra proceselor, metodelor şi controlului intern care pot fi eficientizate, dar şi recomandări ce pot conduce la îmbunătăţirea rezultatelor, acţiuni corective etc.

Ionel Bostan

Ionel Bostan

Ionel Bostan este publicist şi prozator – membru al Uniunii Scriitorilor (USR) şi Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR). N.21 februarie 1962, Giurgeşti-Tg.Frumos, judeţul Iaşi. Studiază Economia şi Dreptul la Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi. Profesor universitar din anul 2002.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top