Buget 2017: Mecanismele ascunse ale Programului National de Dezvoltare Locala

pndl.jpg

Finantarea proiectelor din Programului National de Dezvoltare Locala (celebrul PNDL), urmeaza trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevazute in proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltarii Regionale Administratiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investitii, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri si retele locale de alimentare cu apa, pana la crese.

Informatiile contradictorii din alocarile de la Ministerul Dezvoltarii

Proiectul de buget  al MDRAPFE cuprinde putine detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), in anexa aferenta ministerului. In schimb, apar informatii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevazuta pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmeaza a fi introduse in Program”.

Totusi, pentru anul 2017 este estimata doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investitii incluse in Programul national de dezvoltare locala, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de alta parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 in „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adaugat un miliard, pana la un total de 31 de miliarde de lei.

Cea mai recenta statistica a ministerului prezinta, intr-adevar, 1.510 proiecte locale din toata tara, in valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai ramasesera de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

Repartizarea banilor este la discretia ministrului Dezvoltarii Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisa rapid dupa investitura Guvernului Grindeanu, in 18 ianuarie, ordonanta care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care detine si portofoliul MDRAPFE, ii mai ramane de aprobat, prin ordin de ministru, finantari pentru proiecte de putin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selectie

Teoretic, HG 624 / 2015, stabileste criterii rationale de selectie a obiectivelor de finantare, dupa coordonate statistice. Totodata exista si criterii calitative, care lasa destul loc de interpretari subiective.

Astfel, ar trebui luate in calcul:
•    ponderea numarului de unitati administrativ-teritoriale din judet din totalul numarului de unitati administrativ-teritoriale de la nivel national;
•    ponderea populatiei judetului raportata la populatia totala a tarii;
•    ponderea suprafetei judetului raportata la suprafata totala a tarii;
•    capacitatea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, avand in vedere ponderea capacitatii unitatilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investitii;
•    ponderea numarului de obiective de investitii aflate in derulare de fiecare judet, avand in vedere:
•    numarul de obiective de investitii aflate in derulare de fiecare judet din totalul investitilor aflate in derulare la nivel national;
•    necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investitii incepute si nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investitii incepute si nefinalizate de la nivel national.
Ar mai trebui sa se tina seama de:
•    Incadrarea obiectivelor de investitii in domeniile specifice pentru care exista obligatia conformarii unor reglementari europene sau in domenii specifice prioritare;
•    Stadiul fizic al realizarii obiectivului de investitii, incepand cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicarii criteriului;
•    Data semnarii contractului de furnizare/prestare de servicii/executie de lucrari, dupa caz;
•    Populatia deservita.

Dincolo de aparente

Criteriile mentionate ar fi rationale, daca in spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca in cazul criteriului  referitor la „capacitatea unitatilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investitii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, in anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata si din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizeaza prin decizie a directorului general al directiei generale regionale a finantelor publice/sefului administratiei judetene a finantelor publice si se comunica institutiei prefectului, judetului, unitatilor administrativteritoriale din judet si Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.

Relocarile de la centru de resurse bugetare din TVA si impozit pe venit se impart astfel:
a) 27 % pentru bugetul judetului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor.

Altfel spus, selectarea de catre Ministerul Dezvolatrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administratiilor locale de cofinantare a investitiilor pe care si le doresc, iar capacitatea in cauza depinde, la randul sau, de felul in care se impart alocarile de le centru din TVA si impozitul pe venit.

Documente utile:
Descarcati Lista obiectivelor PNDL 2015-2019 deja aprobate

Sursa: Curs de Guvernare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *