Capitalele din Uniunea Europeana isi reabiliteaza infrastructurile de apa. Provocari similare la Bucuresti si Viena

img-1746.jpg

Infrastructurile de alimentare cu apa si de canalizare sunt vechi de peste 100 de ani in capitalele europene si se afla acum in plin proces de reabilitare. Viena se confrunta acum cu fenomene pe care Bucurestiul le-a depasit, au remarcat specialistii din domeniu.

Practic, indiferent de gradul de dezvoltare la care au ajuns marile capitale europene, problemele lor legate de furnizarea apei potabile si de canalizare sunt aceleasi – la Viena, Bucuresti sau Paris. Vechimea retelelor, schimbarile climatice, dar si disponibilitatea redusa a politicienilor in a aproba investitii – acestea ar fi cateva dintre cauzele identificate de participantii la o conferinta internationala pe tema infrastructurii de apa din UE, desfasurata la Bucuresti.

„Avem aceleasi probleme. Ne plac orasele vechi, fotografiem incantati fiecare colt de istorie, dar sub aceste orase tot istoria ne-a lasat o infrastructura veche. Mai auzim ca s-a surpat asfaltul in Florenta sau ca sunt evacuati parizieni din calea inundatiilor, si abia atunci ne amintim ca nu suntem nici deasupra istoriei si nici deasupra naturii”, a relatat Madalin Mihailovici, directorul general al Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti, in deschiderea conferintei.

In completare, Wolfgang Zerobin, Managing Director al companiei Vienna Waterworks (administratorul infrastructurii de apa din Viena), a prezentat fotografii cu strazi din capitala austriaca inundate dupa recentele ploi locale si a aratat ca problemele de acolo sunt similare cu cele intalnite candva in Bucuresti. „in Viena, totul a inceput in 1873, si acum marea provocare este sa reabilitam, sa renovam reteaua in conditii de alimentare continua a populatiei. Asta presupune bugete uriase”, a mentionat Wolfgang Zerobin. Oficialul de la Viena a apreciat modelul din Bucuresti, unde reabilitarea retelelor de apa si canalizare a fost „povestea de succes” a parteneriatului public-privat.

Performantele in administrarea retelelor de apa si canalizare din Bucuresti sunt peste media europeana, astfel incat Apa Nova si administratia locala pot contribui la identificarea de bune practici la nivel european. Datele extrase dintr-un studiu al Consiliului Oraselor si Regiunilor Dunarii (prezentate pe scurt la conferinta, studiul nefiind publicat inca) plaseaza Bucurestiul in topul capitalelor cu cea mai ieftina, dar si cea mai curata apa din UE.

La conferinta a luat cuvantul si Peter Langer, presedintele Council of Danube Cities and Regions – CoDCR (Consiliul Oraselor si Regiunilor Dunarii), care a remarcat ca desi investitiile in infrastructura de apa sunt inevitabile si de imediata necesitate, politicienii nu le vad cu ochi buni. „Sa inlocuiesti retelele de apa si canalizare nu este atractiv politic. Pentru politicieni, este mai putin atractiv, din punct de vedere electoral si ca imagine, sa aprobe investitii in infrastructura de apa si canalizare. Lucrarile de modernizare nu se vad, fiind subterane, asa cum se vad strazile sau cladirile. Mai mult, aceste lucrari genereaza blocaje in circulatie si disconfort, iar costurile sunt enorme”, a spus Peter Langer.

Oficialul Consiliului si-a exprimat deschiderea pentru ca expertiza membrilor institutiei sa fie utilizata si in domeniul apelor, asa cum este utilizata cu succes in energie, transporturi, protectia mediului, industrie, turism si cultura, dezvoltare urbana, agricultura etc.

In Bucuresti, Apa Nova administreaza 2.504 kilometri de conducte apa, 2.355 de kilometri retea de canalizare, 66.567 de camine de inspectie, 3 statii de productie a apei potabile (Rosu, Crivina, Arcuda) si o statie de epurare, la Glina.

Sursa: MEDIAFAX

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *