Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor, a alocat in ultimii 15 ani 729.116.000 lei catre 15 aeroporturi din tara. Din aceasta suma, 88,4% s-a dus la obiective din sudul tarii, 11,4% in vest si doar 0,2% in est, arata o analiza publicata de Evenimentul Regional al Moldovei.
Timisoara si Constanta sunt orasele din provincie unde statul a investit fonduri substantiale. Iasul ocupa locul 9 din 15. Insa Bucurestiul este de departe principalul beneficiar. In perioada 2001 – 2014, Guvernul a directionat prin ministerul de resort 729,1 milioane lei, suma din care Iasul a incasat un singur milion de lei. In acest an, Guvernul nu a prevazut niciun leu pentru aeroportul iesean.
Aeroportul din Iasi, al doilea oras ca marime din tara, a fost total ignorat de catre Ministerul Transporturilor (MT) in ultimii 15 ani. O singura finantare, de un milion de lei, a fost acordata in anul 2001.
Ce sume si-a alocat Bucurestiul
Marii beneficiari ai fondurilor guvernamentale din ultimii 15 ani sunt cele doua aeroporturi din Bucuresti, Otopeni si Baneasa. Potrivit informatiilor furnizate de MT la solicitarea cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, cele doua aeroporturi au primit in perioada 2001 – 2014 o suma totala de 450.077.000 lei, respectiv 62% din totalul alocarilor la nivel national in intervalul mentionat. Cele doua obiective au fost finantate pana in 2007. In cazul aeroportului Otopeni s-a apelat inclusiv la credite externe (2006) pentru continuarea investitiei. O alocare-record, de 108.600.000 lei a venit in anul 2007 pentru Baneasa.
Constanta a tras lozul castigator in provincie
Din provincie, pe primul loc se afla Aeroportul „Mihail Kogalniceanu” din Constanta. Este singura aerogara care beneficiaza de finantare si in anul 2014 (47.546.000 lei), in conditiile in care in fiecare an, din 2001, au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, caz unic in tara. In total, suma se ridica la 191.305.000 lei. Banii au fost directionati in contextul importantei geo-strategice a aerogarii. In februarie 2014, baza aeriana a devenit punct de tranzit pentru retragerea militarilor americani din Irak.
Timisoara a incasat de peste 70 ori mai mult ca Iasul
Un alt oras care a beneficiat de fonduri substantiale de la bugetul de stat prin MT este Timisoara. In perioada 2001-2010, aerogara timisoreana a primit anual finantare, in total fiind vorba 72.514.000 lei, cea mai importanta alocare fiind in 2008 (19.516.000 lei). De finantare au beneficiat si alte 10 aeroporturi din tara: Cluj (3.551.000 lei), Tulcea (3.118.000 lei), Satu Mare (2.625.000 lei), Targu Mures (2.425.000 lei), Sibiu (876.000 lei), Oradea (715.000 lei), Suceava (550.000 lei), Baia Mare (185.000 lei), Arad (150.000 lei) si Craiova (25.000 lei). In cazul primelor patru aeroporturi, fondurile au fost acordate in perioada 2001 – 2005, iar la restul pana in 2003.
Iasul a primit un milion de lei in 15 ani
Capitala istorica a Moldovei a fost ignorata cu desavarsire in ultimii 15 ani de MT. O singura alocare, de un milion de lei, a avut loc in 2001, atunci cand s-au realizat lucrari la terminalul de pasageri. In schimb, Iasul a beneficiat de fonduri in perioada 2006 – 2011, prin cinci hotarari de guvern (1113/2006, 613/2007, 858/2008, 605/2009 si 417/2010), cand au fost alocate proiectului peste 57 de milioane lei. Insa, interesele pecuniare ale politicienilor au facut ca doar 11,9% din aceasta suma sa fie cheltuita. Guvernul a mai facut o alocare la aerogara ieseana in decembrie 2013, de 8.000.000 lei, in urma insistentelor repetate ale Consiliului Judetean Iasi. Alocarea este insa nesemnificativa in raport cu finantarile acordate altor aeroporturi din tara de-a lungul timpului si reprezinta doar circa 5% din valoarea totala a proiectului de constructie a noii piste de 2.400 m.
Guvernul, opac in a furniza informatii publice
In documentarea analizei noastre, am purtat o corespondenta de doua luni si cu Guvernul Romaniei. Prin acest demers am incercat sa aflam finantarile acordate la aeroporturi din tara si prin alte mijloace decat Ministerul Transporturilor. Cu toate ca am explicat in mai multe mailuri acest lucru oficialilor de presa ai Executivului, nu am primit niciun raspuns competent. Mai mult, saptamana trecuta, acestia ne-au furnizat un raspuns in bataie de joc. „Pentru raspuns la solicitarea dvs., va rugam sa va adresati biroului de presa al Ministerului Transporturilor”, se arata in comunicarea seaca furnizata de Biroul de presa al Guvernului. Demn de mentionat in acest context este ca oficialii de presa ai Ministerului Transporturilor au dat dovada de transparenta fata de colegii lor de la Guvern. Astfel, biroul de presa al autoritatii centrale ne-a furnizat in doar cateva zile o situatie completa referitoare la modul in care au fost finantate aeroporturile din tara in perioada 2001 – 2014.
Iasul, punct strategic doar in declaratii politicianiste
Lipsa finantarilor la Iasi se explica si prin faptul ca aeroportul iesean nu a fost declarat de interes international, precum cele de la Timisoara, Constanta si Bucuresti. In ultimii zece ani, intr-un exercitiu de imagine, unii parlamentari ieseni au propus anual amendamente la bugetul de stat pentru aeroport, dar de fiecare data acestea au fost respinse pe motiv ca aeroportul Iasi „este de interes local” sau ca „sursa de finantare indicata nu este sustenabila”. In schimb, in discursurile publice, politicienii, mereu in cautare de voturi, au plasat Iasul intr-o zona geo-strategica in contextul integrarii in Uniunea Europeana. Insa declaratiile nu s-au concretizat si in unii pasi concreti pentru lansarea unei initiative politice prin care Iasul sa devina punct strategic (aeroport de interes international) si in acte si, astfel, sa fi beneficiat de fonduri europene sau guvernamentale.
Cine da bani pentru dezvoltarea aeroportului Iasi
Aeroportul Iasi se modernizeaza in prezent cu fonduri de la bugetul judetului. In iulie 2012, plenul Consiliului Judetean Iasi a aprobat credite de angajament in valoare de 220.661.319 lei pentru constructia pistei de 2.400 m. Pana in prezent au fost cheltuiti aproape 40 milioane lei, din care 8 milioane lei au fost acordati de catre Guvern. Banii din bugetul judetului provin din excedentul bugetar al fostei administratii (2008 – 2012), cand o serie de proiecte au fost blocate. In paralel, CJ are depus un proiect de peste 250 milioane lei la Comisia Europeana pentru aeroport. Din acesti bani ar urma sa se deconteze o parte din fondurile publice si sa fie demarata etapa a II-a din proiectul de modernizare, principala constructie fiind un nou terminal (circa 40 milioane lei).
