Dincolo de bugetul de 40 de miliarde de euro primit de la Uniunea Europeana, Romania a obtinut si conditii mai bune de atragere a banilor europeni: TVA eligibila, prefinantare si cofinantare mai mari de la Comisia Europeana si flexibilitate la Politica Agricola Comuna.
De vineri, de cand s-au terminat negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020, dezbaterile s-au axat pe valoarea alocarilor pentru Romania: 39,887 miliarde de euro.
Mai exact, pentru Politica de Coeziune – 21,825 miliarde de euro, pentru Politica Agricola Comuna (PAC) – 17,516 miliarde de euro (din care 7,1 miliarde de euro pentru Dezvoltare Rurala, iar diferenta pentru plati directe), pentru combaterea somajului la tineri – 125 de milioane de euro, iar pentru populatia dezavantajata – 420 de milioane de euro.
In timp ce premierul Victor Ponta se declara „dezamagit” de rezultatul negocierilor, presedintele Traian Basescu, aflat joi si vineri la Consiliul European de la Bruxelles, sustinea ca Romania a obtinut o crestere de 18% fata de bugetul alocat exercitiului financiar 2007-2013.
Suma primita de la UE pentru urmatorul exercitiu financiar a starnit largi dezbateri, chiar daca Romania ar trebui sa atraga in fiecare an cat a atras in intregul exercitiu 2007-2013, respectiv 5,7 miliarde de euro. Mai mult, dincolo de bugetul primit la negocierile din Consiliu, Romania a obtinut si o serie de facilitati, cu avantaje atat pentru bugetul statului, cat si pentru participantii la proiectele cu fonduri europene. Dar sa le luam pe rand.
TVA eligibila, un plus de 2 miliarde de euro la buget
Dupa negocierile din Consiliu, presedintele Basescu a anuntat ca Romania a obtinut o serie de facilitati, iar una dintre cele mai importante este TVA eligibila, adica posibilitatea decontarii Taxei pe Valoarea Adaugata din banii de la bugetul UE.
Eligibilitatea TVA a fost introdusa la inceputul anului trecut, ca masura de criza, pentru participantii carora legislatia nationala nu le permite deductibilitatea TVA – adica autoritati locale, autoritati centrale si firme mici, neplatitoare de TVA, cu cifre de afaceri anuale mai mici de 65.000 de euro.
TVA eligibila se aplica participantilor care accesau fonduri din Politica de Coeziune sau din dezvoltare Rurala (parte a Politicii Agricole Comune). La negocierile din noiembrie de la Consiliu, a fost luata in calcul eliminarea acestei facilitati pentru proiectele de infrastructura, fie ca vorbim de autoritati locale sau centrale.
La negocierile de saptamana trecuta, Romania a obtinut o prelungire a acestei facilitati si pentru exercitiul financiar urmator. Adica, de exemplu, un fermier isi va putea deconta TVA din banii de la UE pentru tractorul cumparat. La fel vor putea face si autoritatile pentru proiectele derulare, sa spunem, pentru reabilitarea unui drum comunal. Mai mult, aceasta facilitate va aduce bani la bugetul statului: circa 2 miliarde de euro in tot exercitiul 2014-2020, potrivit calculelor Ministerului Finantelor.
„Deci, cu cat Romania va avea TVA mai mare, cu atat va aduce mai mult in buget din fonduri europene„, a spus Basescu la finalul Consiliului. Asadar, o TVA mai mica, in conditiile in care aceasta va scadea pana in 2020, va insemna mai putini bani la buget.
Prefinantarea si cofinantarea, majorate
Alte facilitati obtinute in urma negocierilor de la Bruxelles vizeaza ratele de prefinantare si de cofinantarea de la bugetul UE. Mai exact, pentru fondurile de coeziune, unde Romania a primit 21,825 miliarde de euro, rata de cofinantare propusa initial era de 75%, s-a stabilit acum la 85%, iar pentru tara noastra s-a hotarat o rata de 95% atat timp cat exista un acord cu UE si FMI.
Pentru Dezvoltare rurala s-a stabilit o rata de cofinantare de 75%, iar, gratie acordului cu finantatorii externi, Romania va avea cu 10 puncte procentuale in plus, adica 85%. Ce inseamna acest lucru? De exemplu, fermierul isi va putea deconta o pondere mai mare a cheltuielilor de la bugetul UE in proiectele derulate prin programe de Dezvoltare rurala. De acelasi avantaj vor beneficia si autoritatile. Mai exact, 85%, respectiv 95% vor constitui bani de la UE, iar diferenta pana la 100% va fi acoperita de fonduri proprii sau imprumutate de beneficiar.
„La fel de important este ca prefinantarea, initial propusa de 2%, s-a aprobat a fi 3% din valoarea proiectelor in general si 4% pentru statele care in 2010 s-au aflat intr-un acord cu FMI si UE. Deci, Romania se incadreaza la 4%„, a mentionat presedintele. Astfel, beneficiarii vor primi in avans sume mai mari de la Uniunea Europeana decat se stabilise initial, iar asta va facilita derularea programului in conditiile in care finantarea presupune principala problema a celor care deruleaza proiecte cu fonduri europene.
Un alt beneficiu obtinut de Romania este flexibilitatea la Politica Agricola Comuna, adica posibilitatea de a face transfer intre pilonul I dezvoltare rurala si pilonul II plati directe pana la 25% din cuantumul alocarii pe exercitiul bugetar.
„Un procent foarte mare si va fi o responsabilitate deosebita a Guvernului daca opteaza pentru transferuri, ca nu e simplu. Va fi o decizie politica a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC si sumele alocate celor doi piloni ai PAC„, a mai spus Basescu. in functie de derularea exercitiului 2014-2020, Guvernul va putea decide transferarea a pana la 25% din bugetul PAC de la dezvoltare rurala catre plati directe sau invers, in functie de necesitati.
Fondurile alocate Romaniei in exercitiul 2014-2020
Politica de Coeziune: 21,825 miliarde de euro, crestere de 10%
Politica Agricola Comuna: 17,516 miliarde de euro, in crestere cu 27% din care:
Plati directe: 10,393 miliarde de euro, in crestere cu 47,5%
Dezvoltare Rurala: 7,123 miliarde de euro, in scadere cu 13,5%
Combaterea somajului la tineri: 125 de milioane de euro (masura noua)
Populatia dezavantajata din mediul rural: 420 de milioane de euro
TOTAL: 39,887 miliarde de euro, in crestere cu 18%
Polonia, marele castigator din regiune
Polonia, cea mai mare economie din Europa de Sud-Est, care a reusit sa evite intrarea in recesiune in ultimii ani de criza, este marele castigator din regiune in negocierile derulate saptamana trecuta la Bruxelles. Desi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 de miliarde de euro mai redus in termeni reali comparativ cu exercitiul pentru cei sapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult.
Varsovia a obtinut pentru perioada 2014-2020 un buget de 106 miliarde de euro, adica 2.800 de euro pe cap de locuitor. Din totalul de peste 100 de miliarde de euro, 72 de miliarde de euro sunt fonduri de coeziune (in principal pentru infrastructura), iar 28,5 miliarde de euro – pentru Politica Agricola Comuna. Diferenta constituie sume pentru sprijinul tinerilor si al persoanelor cu probleme. „Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viata mea„, a declarat premierul polonez Donald Tusk dupa negocierile de joi si vineri.
Bulgaria va primi in total 15 miliarde de euro, din care 7 miliarde de euro sunt fonduri de coeziune. Cifra include o crestere de 1,5 miliarde euro a fondurilor destinate agriculturii si 260 de miliarde de euro in compensatii pentru dezafectarea celor patru reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui.
Petr Necas, premierul Cehiei, a venit la summit hotarat sa blocheze negocierile daca nu primeste mai multi bani decat i s-au propus in discutiile anterioare. insa amenintarea cu folosirea dreptului de veto i-a adus Cehiei mai mult de 20,5 miliarde de euro. La summitul anterior s-a stabilit ca acest stat va primi 19,6 miliarde de euro, deci cresterea alocarii este de 4,6%.
„Vrem un buget mai mic si modern pentru UE, dar si un buget european care sa fie corect pentru Cehia. Nu vrem privilegii. Dar acest proiect este nedrept cu noi„, a afirmat Necas. Bugetul UE pe 2007-2013 prevede alocari de 26,7 miliarde euro pentru Cehia.
Sursa: Adevarul
