Ce schimbari noi sunt in proiectul de lege privind achizitiile publice

ghidul-solicitantului.jpg

lege-achizitii-publiceProiectul de lege privind achizitiile publice a primit aprobare din partea Guvernului Romaniei.

Una dintre modificari are in vedere reducerea costurilor pe termen mediu si lung prin introducerea conceptului „value for money” in criteriile de atribuire, avandu-se astfel in vedere  costul intregului ciclu de viata al produsului, serviciului, lucrarii achizitionate, ci nu numai „pretul cel mai scazut„. Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractanta atribuie contractul de achizitie publica ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

Functie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului „pretul cel mai scazut” sau pe baza criteriului „costul cel mai scazut”, care are la baza costurile pe durata de viata a obiectului achizitiei publice, sau pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-pret„, care sa includa aspecte calitative, de mediu si/sau sociale, astfel incat autoritatile contractante sunt incurajate sa ia in considerare si alti factori, nu exclusiv pretul.

Criteriul „pretul cel mai scazut” nu va fi utilizat in cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale si care prezinta un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul „cel mai bun raport calitate-pret„.

De asemenea, conform proiectului, domeniul de aplicare este stabilit pentru conceperea achizitiilor publice cu reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor a caror valoare estimata este mai mare decat pragurile reglementate de normele europene (n.n. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE) in acord cu prevederile acestora, urmand ca prin normele metodologice ale proiectului de lege sa fie reglementate proceduri simplificate pentru atribuirea contractelor a caror valoare este mai mica decat pragurile consacrate prin actul comunitar.

Mai precis, procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege se aplica in cazul atribuirii contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru a caror valoarea estimata, fara TVA, este egala sau mai mare decat urmatoarele praguri valorice:

  • 22.908.118 lei – pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de lucrari;
  • 591.918 lei – pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de produse si de servicii;
  • 3.312.975 lei – pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice prevazute de proiectul de lege (servicii de sanatate, servicii sociale si servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de invatamant, servicii hoteliere si de restaurant etc.)

O autoritate contractanta va avea dreptul sa achizitioneze direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 66.259,5 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 265.038 lei.

De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementata posibilitatea ca autoritatile contractante sa se consulte in mod transparent si util cu piata in vederea obtinerii unui raspuns, cu privire la evolutiile cu caracter tehnic si financiar din domeniul achizitiei publice pentru care se intentioneaza aplicarea unei proceduri publice competitive si transparente.

In comparatie cu legislatia in vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului si cresterea eficientei, se va introduce obligativitatea utilizarii mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire incepand cu luna aprilie 2017 pentru unitati de achizitii centralizate si din octombrie 2018 pentru toate unitatile contractante. Unitatile de achizitie centralizate vor fi create, in baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achizitii publice si a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat.

Un alt element de noutate consta in posibilitatea ca, in vederea participarii la o procedura publica de atribuire, ofertantii sa depuna initial un document unic de achizitie european in format electronic (DUAE), urmand ca numai ofertantului clasat pe primul loc sa ii fie solicitate documentele care atesta indeplinirea cerintelor cuprinse in documentele achizitiei.

In acord cu directivele europene, proiectul de lege incurajeaza autoritatile contractante sa negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, avand posibilitatea de a realiza achizitii care sa corespunda nevoilor lor. Este incurajata si utilizarea achizitiilor centralizate, avand ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzactionare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizitiilor publice, in vederea utilizarii eficiente a fondurilor publice.

Proiectul va reglementa si posibilitatea utilizarii unor liste oficiale de operatori economici agreati, in scopul participarii la procedurile de atribuire, precum si un regim special de achizitionare a serviciilor sociale si altor categorii de servicii enumerate limitativ.

De asemenea, autoritatea contractanta va avea posibilitatea sa efectueze plati corespunzatoare partii/partilor din contract indeplinite de catre subcontractantii propusi in oferta, pentru servicii, produse sau lucrari furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant si subcontractant, la solicitarea subcontractantilor propusi. In cazul in care se constata existenta vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea inlocuirii subcontractantilor propusi.

Un alt capitol al proiectului vizeaza conditiile, expres mentionate, in care un contract de achizitie publica poate fi modificat pe durata executarii acestuia, fara organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum si cazurile care conduc la denuntarea unui contract de achizitie publica de catre autoritatile contractante.

Redefinirea procesului de achizitie publica se va realiza si prin implementarea mecanismului de evaluare a ofertelor, asa cum a fost regandit si mentionat in Strategia nationala privind achizitiile publice.

Prin proiectul de lege este reglementata obligatia autoritatilor contractante de a motiva decizia de a nu imparti pe loturi un contract de achizitie publica, in cazul in care aleg sa ia o asemenea decizie, in scopul incurajarii participarii cat mai vaste a intreprinderilor mici si mijlocii, la procedurile publice de atribuire.

Este reglementata posibilitatea de a limita numarul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel incat decizia de atribuire sa prezinte avantaje pentru autoritatea contractanta, fiind incurajata atribuirea unor contracte de o valoare mai mica mai multor ofertanti, comparativ cu atribuirea contractului catre un singur ofertant.

Un alt element de noutate este obligatia realizarii unui studiu de fundamentare de catre autoritatea contractanta atunci cand va intentiona sa realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care sa cuprinda fie executarea de lucrari si operarea rezultatului lucrarilor, fie prestarea, gestionarea si operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului in acest mod.

Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate in cazul proiectelor implicand executarea de lucrari.

Prin studiul de fundamentare autoritatea contractanta are obligatia sa analizeze daca atribuirea contractului implica transferul unei parti semnificative a riscului de operare catre operatorul economic.

In cazul in care, urmare a analizei mentionate, autoritatea contractanta constata ca o parte semnificativa a riscului de operare nu va fi transferata operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achizitie publica.

Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizeaza prevenirea neregulilor si a actiunilor care pot conduce la conflicte de interese. In acest sens, proiectul redefineste conceptul „conflict de interese” in sensul extinderii spectrului definit de actuala legislatie, care se rezuma la relatii de rudenie sau capital.

Conform proiectului de lege, „prin conflict de interese se intelege orice situatie in care membrii personalului autoritatii contractante sau al unui furnizor de servicii de achizitie care actioneaza in numele autoritatii contractante, care sunt implicati in desfasurarea procedurii de atribuire sau care pot influenta rezultatul acesteia au, in mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite impartialitatea sau independenta lor in contextual procedurii de atribuire„.

Proiectul de lege a fost supus unui amplu proces de consultare publica.

Sursa: Guvernul Romaniei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *