Comisia Europeana prezinta noul plan de investitii pentru stimularea cresterii economice

investitii.jpg

investitiiComisia Europeana a prezentat noul plan de investitii in valoare de 315 miliarde de euro menit sa ajute la stimularea cresterii economice in Europa si sa readuca mai multi oameni in campul muncii.

Planul prevede trei axe principale:

  • instituirea unui nou Fond european pentru investitii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care sa mobilizeze cel putin 315 miliarde de euro sub forma de investitii suplimentare in urmatorii trei ani (2015-2017);
  • crearea unei rezerve de proiecte credibila, insotita de un program de asistenta, pentru canalizarea investitiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
  • o foaie de parcurs ambitioasa, ale carei obiective sunt de a face din Europa un spatiu mai atractiv pentru investitii si de a elimina blocajele in materie de reglementare.

Potrivit estimarilor Comisiei Europene, in ansamblu, masurile propuse ar putea adauga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE in cursul urmatorilor trei ani si ar putea crea pana la 1,3 milioane de noi locuri de munca.

Mai concret, noul plan de investitii se va baza pe trei axe:

 1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investitii

Planul de investitii va debloca investitii publice si private in economia reala cu o valoare de cel putin 315 miliarde de euro pe parcursul urmatorilor trei ani (2015-2017). Intr-o perioada in care resursele publice sunt limitate, desi in institutiile financiare si in conturile bancare ale persoanelor fizice si ale intreprinderilor exista lichiditati, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea consta in a intrerupe cercul vicios creat de nivelul scazut de incredere si de investitiile insuficiente.

Planul de investitii prevede o mobilizare inteligenta a surselor de finantare publice si private, prin care fiecare euro din banii publici sa fie utilizat pentru a genera investitii private suplimentare, fara a crea noi datorii.

Un nou Fond european pentru investitii strategice (EFSI) va fi instituit in parteneriat cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Acesta se va baza pe o garantie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adauga 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimari prudente, pe baza experientei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investitii totale de 15 euro, investitii care altfel nu s-ar fi realizat.

Fondul ar trebui sa se axeze pe investitii in infrastructura, in special in retelele in banda larga si de energie, precum si in infrastructura de transport din centrele industriale, in educatie, cercetare si inovare, precum si in energia din surse regenerabile, in IMM-uri si in intreprinderile cu capitalizare medie.

Instituirea fondului in cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite infiintarea rapida a acestuia in primavara anului 2015. EFSI are potentialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR in perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul sa fie operational pana la mijlocul anului 2015.

In plus, aceste investitii vor fi completate prin maximizarea efectului de parghie al fondurilor structurale si de investitii europene 2014-2020, care utilizeaza imprumuturile, capitalurile proprii si garantiile in detrimentul granturilor traditionale. Acest lucru va duce la cresterea efectului de parghie pana la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare si prin utilizarea efectului de parghie astfel creat, intre 2015 si 2017 ar putea fi mobilizate 20 si 35 de miliarde de euro sub forma de investitiisuplimentare in economia reala.
    
2. O rezerva de proiecte credibila, insotita de asistenta tehnica, pentru directionarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele

Gratie planului de investitii, fondurile vor putea ajunge la economia reala datorita crearii unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE si care va furniza asistenta tehnica necesara pentru a sprijini selectionarea si structurarea proiectelor, precum si utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare.

Noul fond va sprijini investitiile strategice in infrastructura, in special in retelele in banda larga si de energie, in transporturile din centrele industriale, precum si in educatie, cercetare si dezvoltare, in energia din surse regenerabile si in eficienta energetica.

Fondul va acorda, de asemenea, finantare de risc pentru IMM-urile si intreprinderile cu capitalizare medie din intreaga Europa. Fondul le va ajuta sa depaseasca situatiile de deficit de capital, furnizand sume mai mari sub forma de participatii directe de capital si garantii suplimentare pentru imprumuturile acordate IMM-urilor.

Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei si al BEI instituit in septembrie 2014 liste de proiecte selectionate pe baza a trei criterii principale:

  • proiecte care prezinta o valoare adaugata a UE si care sprijina obiectivele UE;
  • viabilitatea si valoarea economica – se acorda prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomica;
  • proiectele care pot fi lansate cel tarziu in urmatorii trei ani, adica in cazul carora se poate asteapta in mod rezonabil sa se efectueze cheltuieli de capital in perioada 2015-17.

In plus, proiectele incluse pe liste ar trebui sa aiba potentialul de a mobiliza alte surse de finantare. De asemenea, acestea ar trebui sa aiba o dimensiune si o scalabilitate rezonabile (facand diferentieri in functie de sector/subsector).

Comisia si BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistenta tehnica pentru a identifica proiectele si a le face mai atractive pentru investitorii privati.

3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor in calea investitiilor

Planul de investitii va cuprinde o foaie de parcurs al carei obiectiv este eliminarea reglementarilor specifice fiecarui sector care obstructioneaza investitiile.

Pentru a imbunatati mediul de afaceri si conditiile de finantare, planul se va axa pe masuri vizand sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a pietelor de capital, menita sa asigure o rezerva mai mare de capital pentru IMM-uri si pentru proiectele pe termen lung.

Se va acorda prioritate eliminarii obstacolelor semnificative de reglementare si de alta natura care exista in continuare in toate sectoarele de infrastructura importante, inclusiv energia, telecomunicatiile, piata digitala si transporturile, precum si a obstacolelor de pe pietele de servicii si produse. In decembrie, Comisia va propune in programul sau de lucru pentru 2015 o lista prioritara de initiative legate in mod explicit de planul de investitii.

Etapele urmatoare – pe termen scurt (decembrie 2014/ianuarie 2015)

Parlamentul European si Consiliul European din decembrie sunt invitate sa aprobe Planul de investitii pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea masurilor legislative relevante.

Statele membre vor finaliza in curand programarea fondurilor structurale si de investitii europene pentru a maximiza efectul de parghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investitii va fi majorat datorita unei prime contributii suplimentare din partea BEI. In paralel, Comisia si BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investitii strategice.

Se preconizeaza ca grupul operativ comun al Comisiei si al BEI va furniza o prima lista a posibilelor proiecte de investitii in cursul lunii decembrie pentru a incepe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI si al principalilor actori de la nivel national si regional se va consolida asistenta tehnica, cu scopul de a crea o platforma de consiliere in materie de investitii. Aceasta va servi drept ghiseu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor si autoritatilor publice de management.

Toate masurile relevante ar trebui adoptate astfel incat noul Fond european pentru investitii strategice sa poata fi instituit pana la jumatatea anului 2015. Pana la jumatatea anului 2016, Comisia Europeana si sefii de stat si de guvern vor face un bilant al progreselor inregistrate si, daca va fi necesar, vor lua in calcul optiuni suplimentare.

Sursa: Comisia Europeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *