Conditiile ca o univesitate sa intre in top 500

studenti.jpg

dan-cascavalDan Cascaval, decanul Facultăţii de Inginerie Chimica si Protectia Mediului, din cadrul Universitatii Tehnice “Gheorghe Asachi”, Iasi, scrie pe blogul sau despre intrarea unei univesitati in top 500.

De cand in Romania au inceput discutiile legate de clasamentele universitare internationale, a aparut si obsesia lipsei unei universitatii romanesti in celebrul Top 500. Multa lume a considerat aceasta lipsa drept un semnal direct legat de calitatea cercetarii din sistemul universitar. Nu mai vorbim de Premiul Nobel, unde absenta unui roman (cu domiciliul in Romania) castigator al acestei prestigioase distinctii a ajuns pana acolo incat sa fie interpretata drept o conspiratie internationala la adresa Romaniei. Sigur ca este mai comod sa arunci vina in spatele altora decat sa analizezi calm si cu luciditate cauzele acestor insatisfactii pe taram stiintific. In plus, exista numeroase persoane care „detin” solutii pentru intrarea in Top 500 si care, in diferite contexte, ne garanteaza atingerea acestui deziderat.

De aceea, devine din ce in ce mai necesara explicarea modului in care functioneaza clasamentele universitare si, mai ales, ce tip de informatii putem extrage din ele.

Revenind la clasamentele universitare, cea mai mare parte a persoanelor mai puțin avizate asupra mecanismelor de clasificare se concentreaza strict pe ierarhia generata inerent de un astfel de clasament. In realitate insa, nu exista diferente majore intre o universitate situata pe locul 490 si una pozitionata pe 550. Nu putem spune in nici un caz ca prima este mai buna decat a doua, ci doar ca ambele sunt situate intr-un anumit segment valoric. Si asta pentru ca toate mecanismele de clasificare au doua mari probleme:
•    nu se ia in discutie marimea unei universitati atunci cand se evalueaza activitatea sa stiintifica, respectiv nu se analizeaza productia stiintifica; sigur ca pana la un punct este importanta forta globala de cercetare a unei universitati, aflata in conexiune directa cu numarul de cadre didactice si de cercetatori; insa cel putin la fel de important este si nivelul de performanta al staff-ului, motiv pentru care punctajele obtinute de o universitate ar trebui normalizate prin raportarea la volumul de personal aferent.
•    toate clasamente favorizeaza universitațile generaliste, pentru ca peste tot in lume domeniile cele mai prolifice stiintific si cu vizibilitatea internationala cea mai buna sunt matematica, chimia, fizica si biologia; si nu de putine ori, acestor patru domenii enumerate anterior li se adauga si medicina, multe universitati din zona de varf a clasamentului avand in componenta lor si facultati de medicina.

De exemplu, Universitatea Berkeley are in componența sa atat facultati de inginerie, cat si facultati de litere, stiinte economice, drept, jurnalism, business, sanatate publica etc. Cu un staff de peste 2.000 de cadre didactice titulare, la care se adauga 900 de profesori emeriti, 1.231 de cercetatori, un numar total de angajati absolut impresionant (31.091 la data de 31.10.2014) si un buget anual de 2,35 MILIARDE USD, nu e greu de inteles cum de ocupa un loc fruntas in clasamentele universitare. 39 de laureati ai Premiului Nobel lucreaza sau au lucrat la Universitatea Berkeley.

Universitatea Harvard are in componenta facultati de inginerie, drept, business, stiinte si arte, stiinte sociale, medicina, stomatologie etc. Cu un staff permanent de 2.400 de cadre didactice (fara medicina), la care se adauga nu mai putin de 10.400 cadre medicale care lucreaza in zona academica si un buget anual de 4,2 MILIARDE USD putem intelege usor de ce sunt acolo unde sunt. De remarcat diferenta semnificativa de buget intre cele doua universitati, care inseamna de fapt cercetarea medicala. 47 de laureati ai Premiului Nobel lucreaza sau au lucrat la Universitatea Harvard.

Massachusetts Institute of Technology (MIT) are in componenta facultati de inginerie, stiinte umaniste, stiinte sociale, arte, business, stiintele naturii, arhitectura etc. Avand un staff de 2.000 de cadre didactice si nu mai putin de 3.700 de cercetatori, la care se adauga si alti 11.800 de angajati si bazandu-se pe un buget anual de 2,9 MILIARDE USD, au ocupat intotdeauna unul dintre primele 5 locuri in clasamentul universitar. 38 de laureati ai Premiului Nobel lucreaza sau au lucrat la MIT.

Universitatea Tehnica din Munchen are un statut foarte interesant, avand in componenta, pe langa facultatile de inginerie, arhitectura, matematica, stiintele naturii, si o scoala puternica de medicina, precum si una de stiinte economice, fiind pozitionata astfel mai aproape de o universitate generalista, decat de una tehnica. Universitatea are un staff absolut impresionant de 6.185 de cadre didactice, la care se adauga 3.213 cercetatori. Universitatea are un buget anual de 1,2 MILIARDE EURO la care se adauga si o componenta de excelenta de aproximativ 200 milioane de euro (in Germania au fost selectate 11 universitati de excelenta care primesc fonduri suplimentare de la buget). 13 laureati ai Premiului Nobel lucreaza sau au lucrat la aceasta universitate.

Sa vedem insa si o universitate situata mai la mijlocul clasamentului si anume Universitatea din Tubingen. Are in componenta sa facultati de stiinte, stiinte economice si sociale, facultati cu profil umanist, medicina si teologie. Universitatea are un staff de 4.500 de cadre didactice si peste 5.000 de cercetatori si cadre medicale. Bugetul anual al universitatii este de 600 de milioane de euro, la care se adauga si o componenta de excelenta de aproximativ 200 milioane de euro. Universitatea din Tubingen are un singur laureat Nobel.

University College Dublin este o universitate plasata in zona mai de jos a clasamentului (400-500). Poate fi considerata o universitate de referinta, daca tintesti sa intri in Top 500.  Are in componenta nu mai putin de 40(!) de facultati dupa cum urmeaza: inginerie (6), stiinte umaniste (10), stiinte ale naturii (7), medicina (3), business si drept, arte (8) si agronomie (2). Universitatea are un staff de 1.500 de cadre didactice, 2.000(!) de doctoranzi si un buget anual de 497 milioane de euro. Universitatea are un singur laureat Nobel.

Poate ca ar fi interesant de subliniat faptul ca numarul de laureati Nobel dintr-o universitate scade exponential cu gradul de finantare al acesteia.

Ceea ce nu se urmareste insa de regula in clasamentele universitare, acesta fiind in realitate centrul de greutate al acestor ierarhizari, este dinamica unei universitati. Mai exact, este deosebit de important daca o universitate progreseaza in timp in ceea ce priveste performanta sa stiintifica, daca stagneaza sau daca prezinta un regres in activitate. Aceste informatii se coreleaza cu evolutia staff-ului, a bugetului universitatii, a fondurilor atrase prin proiecte de cercetare, a numarului de doctoranzi si post-doctoranzi din institutia respectiva, toate acestea permitand elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung.

In concluzie, am putea spune ca patrunderea unor universitati in Top 500 nu reprezinta o problema de vointa a unui singur individ, fie el si ministru sau prim-ministru, cu atat mai putin un obiectiv intr-un program managerial. Ci este o problema de strategie intr-un cadru mult mai larg si mai complex, posibil la nivel naţional. In Iasi se discuta, mai voalat sau mai limpede, despre necesitatea unirii tuturor celor 5 universitati de stat intr-una puternica, posibil candidata la Top 500. Da, este un trend care, mai devreme sau mai tarziu, va deveni mai mult decat o intentie. Insa, asa cum am discutat, poate sa nu fie o conditie suficienta pentru accederea in acest top. Doar atunci cand o natiune, nu un om sau o institutie, isi doreste intr-adevar sa treaca pe o alta treapta de civilizatie, acest lucru nefiind posibil decat prin intermediul educatiei finantate corespunzator, devin realizabile si performantele care fac posibila atingerea acestui atat de invocat top.

Materialul de mai sus este rodul discutiilor purtate in ultimii 8 ani cu colegul meu, domnul Profesor universitar dr.ing. Nicolae Hurduc, un impatimit al clasamentelor si statisticilor din domeniul educational si stiintific, caruia ii multumesc pentru consultanta acordata in redactarea sa.

Sursa: dancascaval.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *