Consultanta si fondurile europene – cateva intrebari

La o prima vedere, daca fondurile europene nerambursabile au vreun efect pozitiv in Romania, cu siguranta acesta trebuie sa fie in industria consultantei. Chiar daca procedurile de solicitare a fondurilor europene sunt complicate si dureaza mult, sunt depuse anual mai multe mii de astfel de cereri, majoritatea realizate cu ajutorul consultantilor. De fapt, cu cat sunt mai complicate procedurile de realizare a cererilor, cu atat este mai necesar aportul consultantilor.

 

In mod normal, dupa ce se va trage linie perioadei de finantare 2007-2013 ar trebui sa avem o industrie a consultantei mult intarita. Ceea ce este un lucru foarte bun, dupa parerea mea. Sunt insa unele intrebari care cred ca merita sa fie puse cu privire la consultanta in domeniul finantarilor europene nerambursabile:

 

De ce este necesara consultanta? In unele cazuri ar trebui sa nu fie necesara. Sau macar sa nu fie aproape obligatorie. Ar trebui ca unele cereri de finantare sa poata fi realizate direct de solicitanti, fara a apela obligatoriu la consultanti. Sunt niste beneficii clare pe care consultantii le pot aduce unui proiect investitional, chiar in conditiile in care modalitatea de finantare a proiectului ar fi mai putin marcata de birocratie. Este insa exagerat sa se consume atatea servicii de consultanta pe aspecte de forma, cand atentia tuturor ar putea si ar trebui sa se concentreze mai mult pe problemele de fond ale proiectelor.

 

Sunt tarifele de consultanta prea mari? Este desigur un subiect foarte sensibil. Majoritatea clientilor vor raspunde ca da, tarifele de consultanta sunt nejustificat de mari. Consultantii vor raspunde in general ca acestea sunt mai curand mici sau ca sunt mari in mod justificat . De ce? Clientii se vad desigur pusi in situatia de a plati niste avansuri care nu li se par nesemnificative, fara a avea o garantie a succesului demersului lor si de multe ori fara a intelege cum se justifica acei bani. Si apoi se ridica desigur si problema comisionului de succes, acele procente din finantare care se duc in buzunarul consultantului. Da, clientii in mod cert cred de cele mai multe ori ca platesc prea mult pentru consultanta. Dar de ce au o parere diferita consultantii? Pentru ca toti acei bani pe care ii platesc clientii nu ajung in depozitele lor bancare. Avansurile sunt de obicei cheltuite in cursul derularii activitatilor de consultanta. Iar comisioanele de succes nu sunt atat de frecvente pe cat de des se aude despre ele. Se cunosc intarzierile in evaluarea cererilor de finantare… Aceste intarzieri presupun si intarzierea incasarii comisioanelor de succes de catre consultanti. Plus ca nu toate proiectele acestora sunt acceptate. Sunt si esecuri, unele imputabile consultantilor, altele nu. Concluzia ar fi ca in domeniul finantarilor europene a inceput sa se cheltuiasca mult cu consultanta dar inca nu a inceput sa se castige mult din consultanta.

 

Care sunt cele mai importante atribute ale consultantilor? Ce este de preferat: sa ai un consultant ieftin si neexperimentat sau unul scump si cu experienta? Se gasesc desigur si consultanti scumpi si neexperimentati dar clientii par a avea o alta viziune despre consultantul perfect: sa fie experimentat si sa aiba tarife mici. De obicei insa trebuie sa se multumeasca cu un consultant care sa aiba una singura dintre aceste caracteristici. Printre atributele necesare ale consultantilor ar mai fi de mentionat si altele: pregatirea profesionala, seriozitatea, pastrarea confidentialitatii, capacitatea de comunicare cu clientul etc.

 

Este necesara reglementarea consultantei? Acesta este o intrebare dificil de abordat si un subiect destul de sensibil. Consultanta in general este extrem de greu de reglementat legal deoarece este un domeniu vast si eterogen. Reglementarea consultantei in domeniu finantarilor europene deschide insa o discutie mult mai concreta. Deoarece acest lucru ar fi fezabil si posibil chiar benefic. Ar fi justificat, cred, sa ne gandim mai mult la aceasta intrebare.

 

Mai sunt multe alte intrebari legate de consultanta care merita sa fie puse si carora li s-ar cuveni un raspuns. Si asta deoarece pana acum consultantii sunt printre principalii beneficiari (indirecti) ai fondurilor europene. Ceea ce nu este neaparat un lucru rau. Rau insa este sa nu observam acest lucru. De asemenea, rau este sa nu incercam sa facem ca acesti bani care alimenteaza consultanta sa aduca si un castig real beneficiarilor serviciilor de consultanta.

 

Tudor Ciumara

Tudor Ciumara

Tudor Ciumara este consultant senior si administrator al SC Carbon Consult SRL, firma care ofera servicii de consultanta in management, coordonator al unui proiect distinct in cadrul Carbon Consult, proiect vizand oferirea de servicii de asistenta (de afaceri si personala) cetatenilor straini veniti sa faca afaceri sau sa lucreze in Romania (www.bssf.ro) si cercetator stiintific in cadrul Centrului de Cercetari Financiare si Monetare „Victor Slavescu”, din cadrul Academiei Romane (www.icfm.ro). Doctor in economie din anul 2010, cu o teza privind „Piata serviciilor de consultanta economica in Romania” realizata in cadrul Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane. Activitatea proprie de consultanta se concentreaza pe analiza proiectelor de investitii, planificarea de afaceri si orientarea strategica a firmelor.

9 Replies to “Consultanta si fondurile europene – cateva intrebari”

  1. Doru Pleseru spune:

    Avand in vedere intrebarile expuse mai sus referitoare la utilitatea unei firme de consultanta pentru elaborarea unui proiect de obtinere a fondurilor europene,deoarece intentionez in viitorul apropiat sa efectuez la randul meu demersuri in acest sens, va intreb daca nu cumva este mai utila obtinerea unei calificari privind intocmirea proiectului de catre beneficiar? De asemenea, as putea infiinta o societate cu acest profil de activitate, dar care sa ma ajute si pe mine ca beneficiar? Astept raspunsul dvs.

  2. Gabriela spune:

    Sunt aproape de acord cu Melania…
    dupa 11 ani de consultanta pe fonduri europene, in care contractele de consultanta au aratat bine, insa incasarile efective si neuronii, nu prea, uneori imi vine sa schimb complet domeniul!

    Tudor, am o propunere pentru tine: nu ai fi de acord sa schimbi cuvantul „comision” cu cel de „onorariu”? Ca, totusi, consultantul munceste pentru banii aia, nu intermediaza, ca un agent imobiliar. Onorariul este o plata pentru un seriviu prestat si mi se pare mai corest sa fie numit asa.

  3. melaniacoman spune:

    Mie consultantii mi se par ieftini, sincer… la ce clienti ai cateodata, iti vine sa le dai in cap… Neuronii pierduti cu clientii cine mi-i da inapoi?
    Pe de alta parte, hai sa ne facem sindicat, autoritate de autorizare, sa scriem un standard ocupational – hey, cred ca exista deja…
    Garantie? Pai hai sa zicem ca se face un fel de malpraxis – in loc de certificate si mai stiu eu ce, ii ceri consultantului o adeverinta sau o asigurare… Pierzi proiecte, dai banii inapoi… N-ai sa vezi – nu e ca si cand iti cade o cladire in cap sau o pasarela pe masina…

  4. tudorciumara spune:

    Nu am auzit inca nimic despre data din acest an, deci banuiesc ca ramana pentru la toamna. Probabil tot prin octombrie.

  5. Uivari Nicolae spune:

    Are cineva idee s-au stie cineva ,cind se va deschide sesiune de depuneri de proiecte pentru Masura 313 in acest an,ca jumatatea buna de lucru s-a dus iar la toamna nu avem ce numara?

  6. Uivari Nicolae spune:

    1.nu inteleg ce vinde d-na ministru a turismului cind nu se face nimic pentru facilizarea accesarii fondurilor europene destinate in mod special Masurii 3.1.3.,care ar dezvolta infrastructura turistica.Chiar nu se vede de acolo de sus ca cele mai solicitate unitati sunt pensiunile turistice si agroturistice de catre straini?Ar trebui sa-l insoteasca pe presedinte in Harghita si Covasna s-a vada gradul de ocupare? Ar trebui s-a ia exemplu din Ungaria care face turism foarte eficient din putinele resurse naturale pe care le au :Balaton,Buk,Gyula,Hajduszoboszlo si s-a nu mai cheltuie banii romanilor dorind cu orice pret promovarea unitatilor de cazare comuniste ai caror proprietari sunt stim noi cine.Chiar nu-i da de gindit gradul de solicitare pentru Bran-Moeciu,Harghita si Covasna ?Chiar nu se invata nimic de pe unde se umbla?Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in traista.Doamna ministru ,ajutati romanii s-a deschida traista si s-a aduca ei bani pentru tara, caci stiu cel mai bine cum si cu ce s-a goleasca buzunarele strainilor;cit despre tentatiile romancelor s-a dus buhul pe toate strazile Europei,fara un rezultat financiar de rasunet.Stati pe capul guvernului s-a faciliteze accesarea banilor europeni alocati 3.1.3.si o s-a vedeti afluenta de turisti.Apropo de actiuni si promisiuni:cite pirtii de schi sunt in lucru?Prin proiectul pe care vreau sa-l implementez si eu sunt interesat de un asemenea obiectiv in judetul Bihor.Stiti ca singura pirtie de schi din judetul Arad-Moneasa- a fost
    desfiintata,terenul devenind privat si s-au construit vile.Pacat de timpul pierdut si de nervii mincati.As fi foarte bucuros s-a vad teza sustinuta si s-a va citesc lucrarile.

  7. Mihaila Raul spune:

    Reglementarea consultantei pentru fonduri europene e ca reglementarea doctoratelor si masteratelor pentru analfabeti. Mi se pare o mare tampenie. Parerea mea. Unii vor lua bani din taxe de autorizare, iar cei care vor avea bani vor obtine certificatele necesare, indiferent de nivelul de pregatire. Ati auzit de oameni cu facultate semianalfabeti? Eu cunosc numeroase exemple. Ce-l impiedica pe vanghelie sa faca facultate? Acum faci facultate ( e drept ca numai anumite facultati) fara sa te duci la cursuri sau examene

  8. Tudor Ciumara spune:

    Intrebarile dvs. se bazeaza pe o experienta proprie si de aceea sunt cu atat mai „reale”. Sunteti dintre cei care chiar au inceput sau incercat sa faca ceva in acest domeniu si v-ati lovit in mod concret de probleme (pe aceasta cale va multumesc si pentru amabilitatea de a raspunde solicitarii mele de a participa la studiul consultantei in domeniul fondurilor europene).
    Nu incerc cu aceasta ocazie sa raspund acestor intrebari, dar alti cititori sunt desigur invitati sa o faca.

  9. Uivari Nicolae spune:

    1.de ce institutii ale statului(mapdr,cnpdr,ojpdr)au nevoie de sesiuni pentru a primi proiecte,cind sunt salarizate 12 luni pe an ?
    2.de ce se solicita atitea acorduri si avize, cind nu poti functiona decit cu autorizatie?
    3.de ce firmele de consultanta solicita cote din onorariu daca nu garanteaza aprobarea finantarii?
    4.cine iti restituie cheltuielile daca nu se aproba finantarea si cine suporta pierderile cauzate de inflatie,devalorizare,etc.,de la inceput si pina la prima plata ,conform contractului de finantare?
    5.De ce valoarea terenului achizitionat in acest scop-nu detinut dinainte-nu este eligibila sau sa se considere ca si aport valoric la cota de cofinantare?
    Cred ca este o jecmaneala pe fata si eu sunt in aceasta situatie.Daca as fi avut cota de cofinantare de 50%(200.000euro)nu mai aveam nevoie de imprumut;faceam doua pensiuni,nu una.
    Multumim din inima conducerii de partid si de stat,pentru insistenta cu care ne indeamna sa luam banii de la gura copiilor si a realiza o Romanie la standarde europene.

Dă-i un răspuns lui Gabriela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top