Accesul la fondurile europene a fost greoi si intarziat din cauza mai multor factori politici si administrativi, este de parere consultantul pe finantari UE, Paula Parvulescu. Potrivit acesteia, abia in 2017 vom incepe sa avem absorbtie.
In cazul proiectelor mari de Infrastructura, consultantul pe fonduri europene explica de ce acestea intarzie sa fie depuse: lipsa cadastrului si intarzieri la finalizarea regimului juridic al unor terenuri supuse construirii. “Intarzierile tin si de personalul slab calificat din institutiile care se ocupa de gestionarea proiectelor cu finantare europeana. Si nu in ultimul rand, din cauza contestatiilor cu privire la procedurile de achizitie”, a spus Paula Parvulescu, intr-un interviu acordat Capital. Aceasta a explicat si care au fost lectiile exercitiului financiar 2007-2013.
Ce fel de finantare a fost populara in randul autoritătilor locale in acest an?
Paula Parvulescu: Exista un interes crescut al autoritatilor locale pe submasurile din cadrul PNDR 7.2 si 7.6 prin care pot fi derulate proiecte de infrastructura rutiera si de infrastructura sociala si educationala, in special in mediul rural. Pe parcursul acestui an, autoritatile locale au accesat submasuri pentru constructia si modernizarea de drumuri, dar si investitii de tipul cantinelor sociale sau a creselor pentru copii. In 2016 a continuat trendul interesului autoritatilor publice din mediul urban pentru anveloparile de blocuri, pentru renovarea cladirilor monument istoric sau chiar pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere de tipul centurilor ocolitoare. Sunt proiecte care au fost derulate si in trecut, dar care sunt atractive pentru autoritati si in actualul exercitiu bugetar.
Ce ati invatat din exercitiul financiar 2007-2013 in scrierea proiectelor cu finantare europeana?
Paula Parvulescu: Exercitiul 2007-2013 a fost o lectie dura pentru companiile de consultanta si proiectare. Spre exemplu, proiectele complexe de investitii din zona de constructii montaj au fost cele care au ridicat cele mai multe probleme. Atat in faza de elaborare a proiectului cat si in faza de implementare.
In exercitiul financiar anterior, viabilitatea unor proiecte de investitii a fost puternic influentata de intervalul lung de timp intre depunerea proiectului si faza de implementare efectiva. In 2008, perioada de depunere – aprobare era de 2-4 luni. Dupa 2010, in urma concedierilor masive din aparatul bugetar s-a ajuns la o criza de specialisti care sa gestioneze situatia proiectelor depuse. Practic, dupa 2010, perioada depunere – aprobare a ajuns sa fie cuprinsa intre 8 luni si 4 ani. QBECK are o experienta de peste 8 ani in fonduri europene si una dintre lectiile invatate in aceasta perioada este ca nu toate activitatile finantabile sau finantate pot avea succes pe piata din Romania.
Calitatea proiectelor depuse a crescut?
Paula Parvulescu: Fara indoiala, calitatea a crescut substantial. Actualele ghiduri au un grad mult mai ridicat al calitatii. Reglementarea, in mod complet, in ceea ce priveste obiectul investitiei si responsabilitatile in urma primirii finantarii. Aceasta calitate, din punctul de vedere al consultantilor QBECK, asigura un proces de implementare facil si totodata o desfasurare sustenabila a activitatii societatii in perioada de monitorizare.
Proiectele mari ale autoritatilor centrale pe POR sau PO Infrastructura Mare de ce intarzie sa apara?
Paula Parvulescu: Acest lucru se intampla, in primul rand, din cauza complexitatii si a lipsei resurselor necesare elaborarii documentatiei tehnico-economica ce trebuie depusa. Spre exemplu, in cazul proiectelor de tip Infrastructura Mare vorbim despre lipsa cadastrului si despre intarzieri la finalizarea regimului juridic al unor terenuri supuse construirii. In al doilea rand, intarzierile tin si de personalul slab calificat din institutiile care se ocupa de gestionarea proiectelor cu finantare europeana. Si nu in ultimul rand, din cauza contestatiilor cu privire la procedurile de achizitie.
Cum vedeti ca s-au miscat autoritatile în 2016 in deschiderea apelurilor?
Paula Parvulescu: Trebuie sa subliniez faptul ca in 2016 vorbim despre AFIR si POR, iar autoritatile au avut un slow-start. Asta si din cauza faptului ca majoritatea AM-urilor au primit acreditarea de abia in luna iulie sau chiar in august, anul acesta. Aceasta situatie este agravata si de intarzierile publicarii ghidurilor in forma finala si nerespectarea termenelor inaintate de autoritati. Din toata intarzierea cauzata de factorii politici si administrativi exista si semne pozitive, iar din anul 2017 o sa putem sa simtim beneficiile exercitiului bugetar 2014-2020.
Sursa: Capital
