Creditarea fermierilor si efectul aditionalitatii

agricultura61.jpg

autor prof. univ. Ionel Bostan

Obiective precum „crearea conditiilor moderne de trai in societatile rurale” ori „pastrarea diversitatii la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european” au intrat de la inceput sub incidenta PNDR (Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013).

Pentru aceasta, crearea conditiilor moderne de trai „la tara” si identificarea unor oportunitati reale pentru toti cei care vor sa ramana aici au devenit preocupari semnificative. Suportul financiar (fonduri nerambursabile) pentru realizarea PNDR se cifreaza la aproximativ 10 miliarde de euro, 80% din acestea provenind de la bugetul UE.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), intre martie 2008 si octombrie a.c. valoarea contractata a proiectelor selectate a fost de 5,7 mld. euro. In aceeasi perioada, platile efective au fost doar de 4,1 mld. euro. Insa, o idee asupra necesitatilor pe planul aratat ne-o facem daca luam in considerare intreaga valoarea publica a proiectelor depuse, care se cifreaza la aproape 18 mld. euro.

Stimularea absorbtiei fondurilor europene alocate beneficiarilor privati ai FEADR impune remedierea problemelor care inca afecteaza realizarea proiectelor de investitii contractate cu APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit). O solutie posibila: crearea disponibilitatilor financiare pentru acordarea de credite beneficiarilor privati ai FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala).

In vederea cresterii accesibilitatii solicitantilor PNDR la sistemul de credit – spre a obtine imprumuturi necesare asigurarii private – Executivul propune o noua formula (http://www.madr.ro/pages/proiecte2012/). Aceasta o constituie crearea unor fonduri pentru acordarea de credite pe termen mediu si lung (pana la 10 ani) si cu o perioada de gratie care sa permita rambursarea acestora dupa intrarea in exploatare a investitiei.

In acest scop, se are in vedere infiintarea de catre MADR, inca de anul acesta, a unui Fond de creditare (FC) prin alocarea de la bugetul statului a sumei de 300 milioane lei (cca. 66 mil. euro). Montajul financiar presupune mai multe puncte-cheie. In primul rand, efectuarea tragerilor din FC se va face de institutia de credit pentru fiecare beneficiar dupa aprobarea creditului si prezentarea de catre acesta a documentatiei de plata.

La sumele transferate efectiv, bancile vor plati anual o dobanda egala cu rata de baza, calculata dupa regulile CE (Comunicarea CE-2008 privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referinta si de scont). Cat priveste nivelul dobanzii practicate de bancile comerciale pentru beneficiarii privati, acesta va fi cel rezultat din oferta, cu incadrarea in prevederile Comunicarii CE susmentionate si specificat in conventia incheiata cu MADR.

Stabilirea dobanzilor datorate de beneficiari pentru creditele aprobate presupune adaugarea marjei de operare a fiecarei institutii de credit (in calitate de gestionar al FC), scop in care vor fi selectate bancile cu cele mai mici marje de operare. Dobanda se calculeaza lunar si se va plati de catre beneficiarii creditelor doar incepand cu momentul obtinerii de venituri din investitie.

Relevam ca respectivul credit urmeaza sa aiba o perioada de gratie intre 1 si 5 ani, necesitand rambursarea in maximum 10 ani. Toate sumele alocate din Fond se vor restitui catre MADR pe masura rambursarii imprumuturilor; creditele accesate din FC si dobanzile aferente vor fi restituite MADR de catre gestionarii FC – inclusiv in cazul nerecuperarii integrale a acestora.

Executivul, cand ia in colimator impactul socio-economic al masurii in discutie, sustine ca aceasta „va permite o utilizare eficienta a fondurilor si, totodata, realizarea obiectivelor stabilite prin PNDR, prin imbunatatirea mediului de afaceri prin cresterea accesibilitatii fermierilor, a IMM-urilor din mediul rural si a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe piata financiar-bancara„.

Cu certitudine, asa cum este conceput, respectivul demers legislativ creeaza si cadrul necesar in vederea cresterii interesului si increderii institutiilor financiar bancare in economia rurala. Nu este de neglijat nici faptul ca, prin schema abordata aici, se impulsioneaza intensificarea procesului de dezvoltare rurala, cunoscut fiind efectul de aditionalitate care este antrenat, dat de atragerea de finantare privata aditionala.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *