Cum a fost la conferință?

Cum a fost la conferință?

Recent am avut ocazia să particip pentru prima dată la Conferința Finanțare.ro, ediția de toamnă, ce a avut loc la București în data de 4 Oct. 2012.  După ce m-am întors acasă a venit și valul de întrebări ce se traduc prin următoarea „Cum a fost la conferință?”. Așa că normal este să împărtășim și aici cum a fost.

Să povestim de la bun început experiența avută.

Pe scurt, per total experiența a fost una deosebită.

 

 

 

 

Drumul:

Fiindcă sunt din provincie am facut 6 ore de mers cu mașina până în București și alte 6 ore înapoi. Concluzie: parcă sunt cu 1% mai puține gropi prin drumuri și la fel de mulți șoferi ambițioși așa că data viitoare merg cu trenul sau îmi cumpăr elicopter căci drumul a fost mai obositor decât m-am așteptat.

De notat: Să nu uit să cumpăr un elicopter.  😉

Locația:

Înainte să plec am verificat locația unde se desfășoară conferința și am avut surpriza să constat faptul că organizatorii au fost buni organizatori și au ales o locație centrală, ușor de reperat, aproape de stația de autobuz, aproape de obiective importante ale Bucureștiului iar mai târziu aveam să constat că a fost și la doar câțiva pași distanță de metrou. Ba mai mult, locația este acoperită de Google Street View și am putut, înainte să ajung în București, să văd cum arată străzile din zonă. Astfel, am ajuns la țintă fără probleme.

Primirea:

Când am ajuns în fața hotelului am observat o reclama mare cu conferința ce indica faptul că nu am greșit destinația. Am intrat cu gândul să întreb la recepție în ce direcție să merg când constat că mă lovesc de un mic indicator care mă îndrepta spre următorul etaj. Așa că am urcat direct la etaj unde am găsit un coridor cu multă lume, cravate, ținute business și o masă în capăt la care câteva fete păreau că știu ce se întâmplă. După ce m-am prezentat fetelor, foarte amabile mi-au oferit ecusonul și materialul referitor la conferință și celelalte informații de care am avut nevoie.

Acomodarea:

După ce mi-a fost indicată, de către organizator, sala în care se desfășoară conferința, mi-am făcut intrarea, am luat loc și mi-am permis să respir ușurat că am ajuns. Atmosfera era plăcută așa că am răsfoit materialul primit, am făcut câteva notații după care am încercat să identific persoanele care mai erau prezente. Repede am putut să identific câteva persoane ce-mi sunt cunoscute și care aparțin mediului privat, reprezintă statul, din sfera politică și/sau din mediul universitar. Persoane ce-mi sunt cunoscute ca rezultat al activității interesante pe care au avut-o. Aveau să mi se confirme spusele primite de la organizator “au venit cei care sunt cu adevărat interesați de tematica abordată”.

Startul:

Trec minutele iar încet, încet, rând pe rând, apar și personalitățile ce își ocupă locul în sală. După câteva minute, organizatorul preia un microfon,  se fac introduceri, mulțumiri, precizări, sunt menționați sponsori, nu durează mult și începe prima dezbatere.

Dezbaterile:

Pe alocuri câteva discuții au prins o tentă parcă prea generală motiv pentru care o vigilență mai mai mare a moderatorilor pe viitor este recomandată. Am să fac doar unele precizări legat de aceste discuții fără a avea dorința să comentez până la epuizare ce s-a discutat.

 Prima dezbatere:

S-a discutat despre perspectivele fondurilor europene în România pentru perioada 2014 – 2020, fonduri despre a căror viitor nu am fost foarte bine lămurit. Cert este că ele vor exista și pe viitor, ele nu se termina cu 2013, România fiind țară membră poate să acceseze mai departe fondurile UE puse la dispoziție. Dar datorită faptului că nici la nivel UE încă nu sunt stabilite anumite aspecte în detaliu, nu se pot face precizări suplimentare. Comentariile referitoare la copierea modelului polonez în România, sunt obiective dacă se ține cont de faptul că orice sistem preiei din afară el este deșurubat și montat la loc într-un model românesc. Nu-i o problemă atât de mare de sistem cât este o problemă de mentalitate, dacă o să vrem să fim mai performanți, atunci ar trebui să fim și mai constructivi.

Legat de constructivi, la un moment dat printre dezbateri sala era împărțită în câțiva optimiști și restul pesimiști. Cei optimiști fiind priviți ca niște naivi ai sistemului iar cei pesimiști ca niște negativiști, cărora oricum nu le reușește nimic. Încercând să-i înțeleg pe fiecare, am găsit o altă categorie, cea a realistului constructiv care pare a fi între cei doi de mai sus,  dar care nu se văicărește că nu-i merge cum trebuie sau cum vrea el dar nici nu zâmbește naiv așteptând și dorindu-și să fie salvat de divinitate. Toate acestea în timp ce construiește soluții reale la problemele întâlnite.

A doua dezbatere:

A doua dezbatere a fost foarte interesantă, am ascultat cu foarte mare interes ce au avut de spus speakerii. Iar o parte dintre cele precizate de către aceștia au fost lucruri ce mi s-au părut de bun simț, în sensul că au arătat în ce direcție ar fi normal ca lucrurile să meargă având în vedere factorii implicați și contextul actual. Din păcate aici ar mai fi fost foarte multe de spus. Din păcate am rămas și cu o serie personală de întrebări la care nu s-a răspuns din lipsă de timp. Dar per total a fost interesantă dezbaterea legată de investitori și sursele de finanțare posibile.

A treia dezbatere:

În a treia dezbatere au fost 7 speakeri. S-a discutat despre implementarea proiectelor europene, despre posdru, despre consultanți. S-a criticat faptul că uneori proiectele prin dimensiunea foarte mare pe care o au nu mai dau rezultatele la care ne așteptăm. Precizându-se că ar fi mai valoroase prin prisma rezultatelor pe care le au, proiectele mai mici dar pe care le controlezi mai ușor și asupra cărora poți să-ți concentrezi atenția mai bine. A fost pus în pagină și criticat posdru dar a fost și lăudat având seria lui de fani, s-a încercat să se pună o lumină asupra Fondului Social European. S-a menționat lipsa de etică. A fost lansată o adresă de e-mail la care putem să ne trimitem părerile, contribuțiile, soluțiile pe care le vedem etc. Această adresă este [email protected] . S-a menționat că este dificil de protejat post factum un beneficiar de mici dimensiuni fiind recomandat ca aceștia să-și facă bine socotelile de acasă înainte să se arunce cu capul înainte în proiecte.

A patra dezbatere:

La a patra dezbatere am putut să învățăm aspecte interesante despre PM Office și implicațiile acestuia. Aici am participat în calitate de speaker, motiv pentru care aveam pregătit un întreg discurs pe partea de resursă umană dintr-un PM Office, ce implică, cum selectăm PM-ul, cum se formează profesional etc.  Dintre toate acestea n-am mai apucat să ating vreuna deoarece dezbaterea s-a concentrat pe două subiecte principale: utilitatea unui PM Office în cadrul unei organizații și modul în care este măsurată performanța unui PM Office. Subiecte asupra cărora ceilalți participanți la dezbatere au realizat precizări foarte bune, experiența acestora fiind evidentă și foarte valoroasă.

M-a impresionat faptul că universitatea reprezentată de doamna Bodea are 2 PMO. Lucru ce nu-l vedeam necesar, considerând că 1 PMO este suficient. Ar fi interesantă o prezentare/analiză mai detaliată cu privire la acest aspect.

Precizarea cu privire la durata de viața a unui PMO, cum că ar fi de 3 ani, nu cred că mai este valabilă în momentul de față. Îmbrățișez părerea celor care cred că un PMO există atâta timp cât este necesară existența lui într-o organizație. Astfel, el fiind prezent mai mult sau mai puțin de 3 ani.

Iar performanța unui PMO o măsurăm în funcție de ce ne dorim de la el, cu indicatori prestabiliţi. Un mod ușor prin care s-a precizat că putem face asta fiind precizia raportărilor realizate de PMO.

Aprecieri:

Între dezbateri mi-a plăcut foarte mult faptul că s-au organizat mici tombole la care participanții de la conferință au putut câștiga diferite cărți din sfera economică, cursuri sau chiar și un test drive cu combustibil inclus. 🙂

Posibilitățile de networking au fost foarte mari iar cei care au avut demersuri în acest sens probabil că au plecat acasă cu ceva mai mult decât informațiile de la conferință.

Mi-a plăcut faptul că unele personalități cu care am avut contact pe parcursul conferinței, au dat dovadă de umor, înțelepciunea potrivită vârstei și în același timp de modestie. Recunosc că mă așteptam să dau de oameni aspri, rigizi și foarte reci. Mă bucur că nu mi-au fost confirmate așteptările în acest sens. Iar acest fapt subliniază calibrul personalităților prezente, motiv pentru care își merită nivelul de onoare la care sunt prezentate. Mica aroganță sau răutăcismele scurte fiind observabile mai mult la cei tineri.

Am apreciat foarte mult atenția la detalii a organizatorilor care au cântărit foarte bine elementele implicate. Unul dintre detaliile ce mi-a sărit în ochi și pe care îl putem lua ca exemplu, a fost faptul că în zona de coffee break am putut să savurez o cafea foarte bună iar pentru acea cafea am avut la dispoziție clasicul zăhărel la pliculeț dar și îndulcitor la pliculeț. Probabil că dacă eram diabetic mă bucuram de acest mic detaliu.

Concluzii:

A meritat să ascult pe acei oameni? Categoric, da. Aici îmi aduc aminte de un proverb care sună ceva în genul “Învață întâi din pățaniile altora și nu din pățaniile tale.” Experiența pe care ne-o împărtășesc acești oameni într-o formă concentrată fiind foarte valoroasă, ei având posibilitatea să-ți regleze imaginea din minte, ce o ai asupra unui lucru.

Este de recomandat și altora această conferință? Recomand această conferință celor care sunt într-adevăr interesați de sfera de subiecte ce sunt dezbătute și care doresc să se dezvolte în această direcție.

Voi mai merge și altă dată? Da, fără îndoială. Chiar dacă nu înveți cum să scri o cerere de finanțare sau cum să realizezi un proiect de mari dimensiuni cap-coadă, ești luminat cu privire la unele detalii din viața proiectelor și din zona alăturată acestora. Iar în momentul în care am auzit de IRR şi NPV, înțelegând despre ce este vorba,  mi-am adus aminte că nu am urcat fără rost treptele de la universitate în anii aceia obositori.

A meritat drumul și timpul dedicat conferinței? Cu siguranță, da! Pot spune că am învățat în câteva ore, lucruri pe care altfel poate îmi trebuiau câteva săptămâni să le descopăr.

În concluzie acest tip de conferință este bine venită mediului economic actual iar modul în care privește problemele oferă și rezultate pentru acestea. Chiar dacă nu rezolvă toate problemele ce există pe partea de finanțare europeană sau din managementul de proiect, conferința de acest tip reprezintă o cărămidă în plus la reconstruirea și dezvoltarea noastră ca țară. Unul dintre motourile prezentate de conferință fiind foarte potrivit pentru aceasta “Ori găsim un drum, ori facem unul” – Hannibal. Dorința de fond a conferinței fiind aceea de a merge înainte, de a progresa, de a face mai bine, de a îmbunătăți.