Cum pierde Ministerul Economiei banii pe care nu i-a cheltuit pentru programele destinate IMM-urilor

euro.jpg

Ministerul Economiei va pierde 35,4 milioane de lei (aproximativ 7,8 milioane de euro) din bugetul pe 2016, conform proiectului de rectificare bugetara propus de Ministerul Finantelor. Banii ar fi trebuit sa ajunga in economie, finantand programele de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii.

Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), a declarat ca doua dintre programele nationale, desi bugetate, nu au mai fost lansate. „Este vorba despre programul pentru incubatoare de afaceri si de Targul National al IMM-urilor. In egala masura, schimbarea conditiei pentru firme, respectiv cea de decont, a fost o decizie care a facut neatractive programele”, a explicat Florin Jianu.

Liderul CNIPMMR mai arata ca o alta problema este legata de lansarea foarte tarzie a programelor, in conditiile in care implementarea ar trebui sa se realizeze in 60 de zile. „Vorbim de 60 de zile in care trebuiau sa se deruleze inclusiv toate procedurile de achizitie de echipamente, angajare de personal etc. Anul trecut au avut 45 de zile la dispozitie si rezultatele au fost similare. Acum spre exemplu, in programul SRL-Debutant, in conditiile in care exista finantare pentru 500 de firme, au solicitat bani 240 de beneficiari si probabil ca pana la sfarsit vor reusi sa implementeze proiectele maximum 130 de firme. Adica se vor mai pierde bani”, spune Florin Jianu. El adauga ca exista un istoric al acestor programe pentru IMM-uri si este inexplicabil de ce intervin schimbari asupra programelor. „Fiindca daca acestea s-au implementat cu succes pana in 2014, nu vedem necesitatea schimbarilor care s-au adus acestor programe, care au condus la aceasta situatie. De asemenea, birocratia excesiva. Si in interiorul Guvernului procedurile s-au complicat foarte mult. Faptul ca pentru a lansa un program sunt foarte multe avize, inclusiv de la Consiliul Concurentei. E necesara depunerea unui memorandum in Guvern pentru fiecare program in parte. Nu inteleg de ce sunt necesare toate aceste lucruri atata timp cat programele respective se regasesc in Legea IMM-urilor, ele desfasurandu-se de aproape zece ani”, spune Jianu.

Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, a precizat care au fost cauzele care au condus la pierderea unor sume destinate programelor de sprijinire a IMM-urilor.

„Ministerul implementeaza Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri (SRL-D), prin care se instituie o schema de ajutor de minimis. In acest an, din bugetul Programului se acorda alocatii financiare nerambursabile, maximum 50%, din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fara sa depaseasca suma de 45.245 de lei/beneficiar pentru finantarea implementarii celor mai bune planuri de afaceri depuse. Desi bugetul programului permite finantarea unui numar de minim 500 de beneficiari in perioada de inscriere (16.08.2016 – 30.08.2016, prelungita ulterior pina in data de 14.09.2016), s-au inscris in cadrul programului numai 379 de aplicanti. Din cele 379 de IMM inscrise, in urma verificarilor administrative si de eligibilitate, numai 247 de aplicanti au fost admisi la finantare, restul de 132 fiind respinsi. Aplicantii cu componenta de credit acceptati de principiu de catre Oficiile Teritoriale pentru IMM si Cooperatie din subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri au intrat in etapa de verificare din punct de vedere bancabil de catre cele doua institutii de credit partenere pe program (Banca Transilvania si CEC Bank), urmand ca dupa aceasta etapa sa semneze contractele de finantare. Bugetul solicitat de catre cele 247 de intreprinderi debutante este aproape de 11 milioane de lei din cei 22,7 milioane de lei acordate programului, drept pentru care ministerul a decis disponibilizarea diferentei de buget la rectificarea bugetara, un fapt normal, necesar si util celorlalte institutii publice care au nevoie de aceste sume pentrul bunul mers al activitatii”, arata Claudiu Vrinceanu.

In ceea ce priveste Targul pentru IMM-uri, evenimentul urma sa aiba loc intre 18 si 20 noiembrie 2016, dar „nu a mai fost organizat din cauza numarului redus de companii inscrise”.

„Si-au anuntat dorinta de a participa la eveniment doar 52 de societati. Programul isi propunea ca la acest eveniment sa participe 450 de beneficiari. Pentru anul viitor, luam in calcul o reconfigurare a programului, astfel incat acesta sa fie de interes pentru cat mai multe companii”, a mai spus secretarul de stat.

Sursa: Ziarul Financiar

One thought on “Cum pierde Ministerul Economiei banii pe care nu i-a cheltuit pentru programele destinate IMM-urilor”

  1. Balici Mihai spune:

    Aceste programe se deruleaza din anul 2002 , d-le Jianu , deci de peste 14 ani si nu 10 ani
    Apoi, asa este se anunta inceperea depunerii on line foarte tarziu ,dar nu din vina Agentiei IMM, care trebuie sa ia o suta de avize ,de la o suta de organisme ,care mai de care sa isi arate muschii si sa amane avizarea
    Din moment ce sunt de peste 15 ani ,nu inteleg , de ce sa se ia in fiecare an aceleasi avize ,care dureaza din martie si pana in luna iulie
    Apoi , s-a scos un program foarte bun , pentru mestesuguri , artizanat ,pfa mici de la sate sau din orase ,care nu fac produse de serie si primeau pana in 2014 cca 20.000-30.000 de lei pentru dotare cu echipamente.scule etc
    A venit savanta de ministru Grapini , care a considerat ca nu este eficent si a inlocuit cu aceste faimoase targuri si au dat chics , pentru ca nu poate un mestesugar, artizan sa se deplaseze la un targ de la Bucursti din Maramures si sa ii deconteze 1500-2000 de lei si atunci nu se mai inscrie nimeni (a facut praf un program si d-na Grapini s-a retras ca europarlamentar pe o retributie lunara 10-20.000 de euro si loc de munca la pingelarii de la Bruxel, care concep alte nazdravanii ,de ne doare capul ,pe cei care trebuie sa le aplice)
    Mai mult acum , dupa experienta de la Bruxell, au facut niste punctaje la programele nationale /guvernamentale pentru firme de te doare capul , in loc sa lase modul de evaluare asa cum este de peste 10 ani ,s-au apucat pingelarii nostri , cred ca dupa capul pingelarilor de la UE de au facut o grila de evaluare de te doare capul
    Nu inteleg cum de se transmite prostia din capul pingelarilor de la Bruxel in capul slugilor de pingelari din Romania
    Trebuie sa se revina la vechiul program din anii 2002-2014 si ce este bun sa se continue si sa nu se ingreuneze

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *