Cum s-a produs dezastrul fondurilor europene?

Autor Gratian Mihailescu, Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene

Intr-un comunicat transmis de Comisia Europeana in cursul saptamanii trecute, guvernul de la Bucuresti era notificat de intrarea in procedura de „presuspendare” a majoritatii axelor prioritare ale programelor operationale sectoriale si anume Programul Operational Sectorial Transport (POST), Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE), Programul Operational Regional (POR). Pentru reluarea platilor, autoritatile de management trebuie sa repare problemele din sistemul romanesc de audit, intermen de aproximativ doua luni. Situatia este dramatica si unica probabil in UE: Romaniei i se vor cere inapoi chiar si din putinii bani pe care i-a atras de la UE, cei doar 1.8 miliarde euro din totalul de 19.6 miliarde euro care i-au fost pusi la dispozitie in exercitiul financiar 2007 – 2013.

Situatia actuala – dezastrul fondurilor europene in Romania

Problema majora a Romaniei nu vine din aceasta inghetare a fondurilor, ci din scrisorile de la Comisie care vor anunta corectiile financiare pentru perioada 2007-2011, adica banii pe care Romania trebuie sa ii dea inapoi din cauza neregulilor constatate la cele trei programe in suspendare, plus programul Mediu. Comisia va cere inapoi banii cheltuiti, intr-un procent de la 10% pana la 25%, din costul proiectelor unde au fost constatate nereguli. Pe langa acestea, Programul de Resurse Umane, deja celebrul POSDRU, se afla intr-un blocaj continuu, unii dintre beneficiarii acestui program intrand in incapacitate de plata, ceea ce a dus la falimentul unor ONG-uri. Blocarea acestui program a dus la un protest stradal de amploare in Bucuresti, realizat de „Coalitia ONG-uri pentru Fonduri Structurale”, precum si la conferinte de presa realizate in orasele mari de catre reprezentanti ai societatii civile.

Asteptarile de la fondurile UE au fost enorme, nu doar din partea beneficiarilor, ci si a statului. Aceste fonduri reprezintau bani noi care ar fi intrat in economie; efectul lor asupra creșterii economice ar fi trebuit sa genereze o crestere a PIB-ului de 1.5/2.5 la % pe an, avand in vedere ca PIB-ul din Romaniei este de aproximativ 112 de miliarde de euro, absorbtia anuala a 3-4 miliarde de euro ar fi putut genera o crestere economica substantiala pentru tara noastra. Guvernul se aștepta ca veniturile bugetare sa se rotunjeasca considerabil de pe urma pre-finantarilor si decontarilor oferite de Comisie de pe urma folosirii fondurilor europene, iar bugetul pe 2012 a fost conceput intr-o asemenea masura. Predictiile facute de expertii economici ai guvernului aratau ca procentul incasat de pe urma fondurilor la bugetul de stat, ar fi fost mai mare decat sumele asteptate din impozitarea profiturilor, ceea ce nu s-a intamplat insa pentru 2012.

Situatia fondurilor inghetate creeaza un lant al slabiciunilor: mediul privat sufera prin oprirea finantarilor pentru POSCCE, infrastructura (conditie de baza pentru atragere de investitori straini, turism etc.) este blocata prin presuspendarea POST, reforma mult asteptata a sistemului administrativ nu se realizeaza, prin blocarea POSDRU. In cazul in care nu se fac investitii, nu se fac angajari; fara angajari nu exista consum care sa stimuleze economia, preciza Ziarul Financiar.

Coruptia in achizitiile publice, conflictul de interese si incompetenta autoritatilor de management, blocheaza banii europeni

Potrivit comunicarilor oficiale ale Comisiei, din limbajul institutional intelegem ca platile pentru PO-uri au fost intrerupte din cauza deficientelor de management si control, insa putem presupune ca motivele reale sunt coruptia si incompetenta. Coruptia si politizarea excesiva a administratiei publice locale, regionale si nationale sunt, probabil, cei mai importanti factori in reducerea capacitatii de absorbtie a fondurilor UE, in Romania. Cea mai relevanta disfunctionalitate a sistemului de management al fondurilor europene, constatat in mai multe randuri Comisia, este faptul ca autoritatile nu sunt capabile sa opreasca licitatiile trucate sau indoielnice, mai ales din zona achizitiilor publice, unde inca se dau  contracte cu dedicatie. Majoritatea beneficiarilor fondurilor europene sunt autoritatile publice locale, regionale sau nationale gen ministere, agentii, Consilii Judetene sau Locale.

Un studiu elaborat de Institutul de Politici Publice din Bucuresti anul trecut, evidentiaza prin metodologia cantitativa folosita, ca apartenenta politica a conducatorilor institutiilor a constituit o variabila in castigarea proiectelor pe POR, acolo unde beneficiarii au fost autoritatile publice. Intr-un articol publicat de romaniacurata.ro, afirmam ca licitatiile si achizitiile publice din cadrul unor PO au fost oferite pe criterii de clientelism politic, in functie de sumele oferite de anumite firme la bugetele partidelor politice. Raportul OLAF-ului, (Oficiul European de Lupta Antifrauda), pe anul 2011, situeaza Romania, pe primul loc in Europa, in fata Germaniei si a Italiei, cu 225 de cazuri de frauda cu Fonduri Europene. Insa problema majora este faptul ca numai in 23% dintre dosare s-a ajuns la condamnari, ceea ce dovedeste ineficienta sistemului judiciar romanesc in tratarea cazurilor de coruptie cu fonduri europene.

O alta disfunctionalitate a sistemului de management este legata de incompetenta administratiei publice romanesti, fie ca vorbim de cei care administreaza fondurile, fie de beneficiari. In 2011 Comisia a decis reluarea rambursarii de plati pentru toate PO cu conditia ca Romania sa realizeze, pana la 30 iunie 2012, o serie de masuri legate de organizarea interna a structurilor diferitelor autoritati de management, precum si de domeniul achizitiilor publice. Acest lucru nu s-a intamplat: „Beneficiarii proiectelor si autoritatile de management sunt responsabili pentru situatia care a condus la presuspendarea acestor programe…Autoritatile de management de la ministerele de resort sunt cele care au avut la dispozitie instrumentele si care nu au flexibilizat procedurile la un moment dat” a declarat Razvan Cotovelea, secretar de stat in MAEur.

La Bruxelles practic nu existam

Toate aceste disfunctionalitati de management, termen folosit de Comisie in rapoartele de audit, apar intr-un moment decisiv la nivel european, cand se negociaza bugetul politicii de coeziune pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020. Majoritatea europarlamentarilor romani pledeaza in Parlamentul European pentru pastrarea bugetului politicii de coeziune, cel putin la aceeasi parametri ca si pentru perioada 2007-2013, in contextul in care statele bogate ale Uniunii Europene formeaza o alianta pentru a diminua si mai mult rolul Uniunii Europene prin taierea resurselor sale bugetare. Dar ce argumente au ei in fata celorlalti europarlamentari, cand situatia in Romania este dezastroasa in domeniul fondurilor europene? La Bruxelles, Romania a dobandit reputatia unei tari marcata de instabilitate politica, care in plus este incapabila in a utiliza fondurile UE. Scandalurile din politica interna s-au transferat de multe ori in Parlamentul European (PE), iar cel mai recent caz a fost votul negativ in plenul PE pe care Leonard Orban l-a primit pentru candidatura sa la functia de membru al Curtii de Conturi Europene.

Statul roman nu stie sa faca lobby la Bruxelles si nici nu are mecanismele necesare pentru a realiza acest lobby. De aici rezulta si proasta comunicare intre Bruxelles si Bucuresti, si implicit si dezinteresul clasei politice romanesti fata de ceea ce se intampla in capitala Europei, desi peste 75% din legislatia aplicata in Romania isi are originea la Bruxelles. Pentru Dan Luca, expert in afaceri europene – „Romania nu a inteles inca foarte bine ca trebuie sa se recalibreze pentru statutul sau de membru important in spatiul comunitar si ca nu s-a adaptat inca la jocul foarte complex al afacerilor europene„. Asta in conditiile in care „Romania este a saptea putere din UE – ca pondere numerica a voturilor in Consiliul European si ca numar de eurodeputati„. Astfel, dezinteresul politicienilor romani fata de afacerile europene, coroborat cu slaba reprezentare a entitatilor romanesti in Bruxelles si lipsa de lobby institutional, au contribuit la esecul absorbtiei fondurilor europene.

Ce se va intampla dupa 2014?

Romania face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, care contureaza pozitia a peste jumatate din statele membre cu privire la banii care trebuie alocati pe bugetul 2014-2020 al UE. Chiar daca membrii grupului au convenit ca vor agrea un punct de vedere comun in sustinerea unui buget consistent pentru politica de coeziune, Romania este data ca exemplu negativ, de catre tarile europene net contribuitoare la buget, care cer reducerea bugetului UE. Romania nu se afla pe o pozitie de forta, fiind cel mai prost pozitionata dintre toate noile state membre. Teoretic, capacitatea de absorbtie a fondurilor UE si negocierile bugetare nu au legatura. Teoretic, nici slaba capacitate administrativa si de gestiune a acestor fonduri nu ar trebui sa aiba legatura. Practic, insa, totul se leaga, scria Radio France International Romania.

Indiferent de care va fi rezultatul acestor negocieri intre „saracii” si „bogatii” Europei, bugetul va fi votat si Romania va primi din nou o particica din fondul de coeziune al UE, pentru 2014-2020. Din nefericire insa, exista o lipsa de viziune si strategie a Guvernului Romaniei in procesul de elaborare a pozitiei Romaniei fata de viitoarea perioada de programare a bugetului. Societatea Academica Romana (SAR) a publicat lista institutiilor si organizatiilor care identifica nevoile si prioritatile de investitii cu fonduri europene post-2013, insa conform (SAR) „nici pana acum, in noiembrie 2012, nu a fost inca semnat contractul pentru identificarea nevoilor de dezvoltare post 2013!„

Situatia este similara cu ceea ce s-a intamplat inainte de 2007. Potrivit unui studiu ,atat pe timpul negocierii cat și pe perioada implementarii unora dintre Programele Operationale a lipsit viziunea strategica: „nevoile de dezvoltare sunt descrise fragmentar in indicatorii Programelor Operationale, si nu se poate vorbi despre o viziune strategica, care ar trebui sa creeze o legatura intre documentele (Cadrul Strategic National de Referinta – Programe Operationale) si proiectele finantate„.

Intr-o serie de articole spuneam ca pregatim oameni nestiind daca exista locuri de munca pentru ei, elaboram strategii imense de dezvoltare si infiintam centre de afaceri, fara a fi nevoie sa dovedim faptul ca acestea aduc o valoare economica adaugata. Nu avem inca o analiza a sustenabilitatii proiectelor din perioada 2007-2013, insa cu siguranta aceasta se va realiza si atunci putem vedea cu adevarat succesul putinilor bani care au fost absorbiti. SAR atentioneaza asupra importantei acestui aspect de elaborare al viitoarelor politici si prioritati de dezvoltare pentru 2014-2020, si trage un semnal de alarma asupra impasului in care se afla Romania.

Articol aparut pe Europuls