Democratie si democratie „originala” (eventual romaneasca)

Un profesor din Romania a insotit un grup de elevi olimpici la Los Angeles. Era in perioada olimpiadei sau unor campionate mondiale. Nu mai retin. Altceva vreau sa subliniez. Grupului de elevi si profesori romani li s-a pus la dispozitie un autocar modern, prevazut printre altele cu aer conditionat. Intr-unul din locurile vizitate grupul a coborat, motorul autocarului a fost oprit, inclusiv aerul conditionat. Soferul a coborat si el si s-a asezat undeva pe iarba. La un moment dat un elev din grup s-a urcat in autocar. Soferul s-a repezit la autocar si el. Profesorul, cu mentalitatea romaneasca a crezut ca soferul s-a urcat sa-l dea jos pe elev. Ce a facut soferul de fapt? A pornit motorul, aerul conditionat numai pentru confortul acelui elev. Dupa principiul: CLIENTUL NOSTRU STAPANUL NOSTRU!

Morala acestei intamplari:
Intr-o democratie adevarata de la cel mai modest slujbas – sa zicem soferul, vanzatorul, pana la cel mai inalt functionar, fie el ales sau numit, toti sunt in slujba cetateanului, a contribuabilului, a platitorului.

In aceste conditii ne intrebam, ma intreb: care este specificul democratiei in care servitorii de toate rangurile isi stabilesc singuri simbriile, isi stabilesc singuri programul, isi acorda singuri imunitate, fac legi pentru ei si ai lor, sfideaza prin indisciplina, prostie, incompetenta si mitocanie (vezi ultimul caz din aceste zile cind niste deputati intrebati de un ong cum justifica cheltuielile s-au revoltat, au considerat o indrazneala, o obraznicie o asemenea solicitare).

Si cand persoane avizate din tara si din strainatate afirma argumentat ca suntem la distanta astronomica de democratie, ne revoltam ca suntem insultati. Si cel mai tare tipa tatele cu rang de parlamentari, ministri (sinistri!) primari de mari orase (mari hoti si sefi de hoti). Democratia nu se declara, nu se proclama, nu se declama, se traieste, se simte in toate activitatile sociale: de la transport la salubritate, de la politie la administratie, de la justitie la sanatate, de la educatie la politica.    

SPECTATOR.