Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni (I)

fonduri-europene-salarii.jpg

Autor Gratian Mihailescu, Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene

Romania moare de foame cu banii in buzunar. Romania pare sa traiasca o drama absurda: dispune de resurse pentru diferite tipuri de investitii, dar nu este in masura sa profite de ele (Raport anual SAR – 2011, pag. 27, elaborat de Valentin Ariton). UE a alocat pentru Romania, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala 20 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Conform surselor Comisiei Europene, Romania a reusit sa utilizeze, dupa 5 ani de la aderare, doar 9% din suma.

Institutiile internationale, societatea civila si sectorul bancar critica dur lipsa de reactie a guvernantilor romani, cu privire la slaba rata de absorbtie a fondurilor europene. Zilele trecute se anunta sistarea platilor de la Brussels pentru POSDRU, dupa ce anul trecut s-a intamplat acelasi lucru cu POR. Slaba rata a capacitatii de absorbtie si problemele cu care se confrunta Romania tin poate mai mult de mentalitatea noastra ca natiune, de cultura si apoi de cadrul institutional si de actorii implicati.

In ultimii ani aceasta rata scazuta de absorbtie a fondurilor europene a atras critici de la organisme internationale cum ar fi Comisia Europeana si Banca Mondiala, pe de o parte, si pe de alta parte, de la societatea civila romaneasca, toti aratand cu degetul spre guvernul roman, invinuindu-l pentru gestionarea incorecta a banilor europeni.

Comisia Europeana este foarte ingrijorata din cauza absorbtiei financiare foarte scazuta a fondurilor structurale si de coeziune in Romania” sublinia presedintele Comisiei Europene, intr-un document oficial trimis anul trecut in iunie, prim-ministrului de atunci Emil Boc. Procentele prezentate de catre expertii europeni erau mult mai mici decat cele prezentate de  institutiile romanesti.

Bucuresti a absorbit doar 3,4% din 20 miliarde de euro alocate de UE pentru 2007-2013„, a spus Ton Van Lierop, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru politica regionala, Johannes Hahn. Problemele Romaniei sunt „de sistem” a explicat pentru HotNews.ro oficialii de la Bruxelles si sunt legate de coruptie, legislatie, incompetenta, lipsa de eficienta in management si a autoritatilor de control, birocratia si conflicte de interese. Expertii Bacii Mondiale considera ca birocratia excesiva este unul dintre principalele obstacole in calea unei absorbtii eficiente. Aceasta problema este ridicata de beneficiari, care pretind ca termenele de evaluare ale dosarelor de catre personalul autoritatilor sunt prea lungi.

Beneficiarii recunosc ca capacitatea limitata de a co-finantare a proiectelor si lipsa de experienta in pregatirea acestor proiecte (in special sectiunile financiare si tehnice) este un impediment serios pentru a accesa fondurile UE.

Un raport publicat la inceputul lunii iulie 2011 de Institutul de Politici Publice a subliniat rata foarte scazuta de absorbtie a fondurilor europene alocate pentru dezvoltare, bani care ar trebui sa contribuie la reducerea decalajelor dintre Romania si alte tari europene. Raportul a criticat „lipsa cronica de transparenta de catre autoritatile in gestionarea acestor fonduri.” Bancherii subliniaza faptul ca Romania ar fi atras mai multi bani europeni daca exista o mai buna coordonare intre institutiile implicate. Reprezentanti ai sectorului bancar considera ca dezvoltarea  unei voci comune poate duce la o crestere a absorbtiei. Altfel, fara o corelatie directa intre institutiile implicate – banci, firme de consultanta, guvern si oameni de afaceri – tara risca sa piarda banii UE.

In urma acestor critici si a procesului de absorbtie scazut, guvernul roman infiinteaza un minister al fondurilor europene, in septembrie 2011, condus de Ludovic Orban, fost comisar european. Principalul obiectiv al ministerului este accelerarea utilizarii fondurilor europene. Un alt subiect discutat de cei mai multi politicieni este procesul de descentralizare administrativa; eliminarea a 42 de unitati administrative, care ar trebui sa fie transformate in 8 regiuni mari, regiunile NUTS II din Romania.

Dar, in acest proces, intreaga clasa politica va pierde beneficiile pe care le au in acest moment. Comasarea unitatilor administrative va face ca politicienii care au o anumita influenta intr-o anumita zona, sa-si piarda influenta. Si pierderea influentei intr-o anumita zona are un impact indirect asupra partidelor politice si viitoarelor voturi. Descentralizarea si regionalizarea ar putea fi un instrument pentru o mai buna absorbtie a fondurilor UE.

Dar va fi foarte dificil, pentru ca politicienii vor trebui sa puna interesele cetatenilor mai presus de interesele partidelor politice si acest lucru este greu de crezut ca se va intampla. Persoanele care au o putere politica nu se pot angaja sa nu o foloseasca in interesul lor, si aceasta problema creeaza o inseparabilitatea intre eficienta si distributie. In 2008, Romania a fost din nou evaluata de catre Transparency International printre natiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Perceptie a Coruptiei, de 3,8, ceea ce inseamna ca tara are o problema grava a coruptiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenti romani considera coruptia o problema majora in tara lor. Asupra problemei coruptiei o sa revin intr-un articol ulterior.

Majoritatea noilor state membre din UE au intampinat dificultati in absorbtia fondurilor structurale in primii ani dupa aderare, in principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autoritatilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finantarea proiectelor, din cauza  capacitatii reduse a administratiei centrale si locale, din cauza lipsei de cooperare inter-institutionala, din cauza esecului parteneriatului public-privat sau a capacitatii limitate a resurselor umane. Coruptia larg raspandita in sectorul guvernamental si privat, si birocratia excesiva sunt inca doi factori care impiedica capacitatea de absorbtie. in urmatoarele articole voi analiza factorii care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor UE. Articolul va continua pe viitor sa analizeze unii dintre factorii care duc la o rata mica de absorbtie in Romania:

1. Lipsa de Resurse Umane
2. Birocratie excesiva
3. Legislatie slaba
4. Neconcordanta intre proiectele finantate si obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare (PND) si preluate de catre Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)
5. Lipsa de reprezentante romanesti in capitala europeana, pentru crearea de retele si lobby, precum si pentru participarea in proiecte europene
6. Coruptia si politizarea excesiva a fondurilor europene

Majoritatea noilor state membre ale UE au intampinat dificultati in absorbtia fondurilor structurale in primii ani dupa aderare, in principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autoritatilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finantarea proiectelor, din cauza capacitatii reduse a administratiei centrale si locale, din cauza lipsei de cooperare inter-institutionala, din cauza esecului parteneriatului public-privat si a capacitatii limitate a resurselor umane.

1. Lipsa de resurse umane

Una dintre cauzele majore a ratei scazute de absorbtie a fondurilor europene este legata de lipsa de resurse umane din partea celor care aplica (beneficiari) si ofertei (ale autoritatilor de management). Pentru a avea succes in procesul de absorbtie, este necesar ca personalul care face parte din procesul de management (autoritati locale, regionale si nationale) sa fie expermintat, calificat si motivat. Exista o capacitate limitata a autoritatilor centrale si locale de a identifica si de a stabili prioritatile de expertiza; beneficiarii si autoritatiile de management nu au stiut cum sa foloseasca cu exigenta si eficienta asistenta technica pentru pregatirea de aplicatii pentru proiecte, mai ales in cazul proiectelor majore.

Un alt factor care impidica capacitatea de absorbtie este venitul expertilor din cadrul ministerelor, din cadrul agentiilor regionale sau din cadrul primariilor sau consililor judetene; pentru administratia publica este foarte greu sa motiveze functionarii publici sa aplice pentru proiecte de mii si sute de mii de euro atunci cand venitul lor lunar nu depaseste cateva sute de euro. Pe de alta parte, acesti functionari publici, nu au expertiza necesara pentru a scrie astfel de proiecte. Si in cazul in care au cunostinte si expertiza, ei prefera sa schimbe sectoarele, de la public la privat, pentru ca guvernul roman nu este in masura sa-i motiveze suficient. in sectorul privat, chiar daca expertii exista si companiile de consultanta pot scrie proiecte de succes, antreprenorii sunt reticenti la fondurile europene, mai ales in zonele mai slab dezvoltate ale Romaniei. Din cauza birocratiei, a partii de co-finantare si a controalelor stricte, antreprenorii nu se inghesuie sa  aplice pentru fonduri, preferand sa isi dezvolte afacerile in alte moduri.

Aceleasi probleme de resurse umane se gasesc in multe dintre  ministere, care functioneaza ca si autoritati de management pentru majoritatea programelor operationale. O problema comuna pentru majoritatea noilor state membre este abilitatea de a recruta si retine oameni cu studii superioare, cu un background puternic in finante, drept sau economie. Capacitatea depinde de atractivitatea guvernului ca angajator. Nu exista personal calificat si motivat pentru a evalua proiectele depuse, care in unele axe prioritare, depaseste cu mult numarul de proiecte care ar trebui sa fie aprobate. In cele mai multe din programele operationale, numarul de potentiali beneficiari (deponentii) este de trei ori mai mare decat bugetul aprobat pentru o axa prioritara specifica pentru o lansare specifica de apel, ceea ce inseamna ca calitatea proiectelor este foarte slaba. Chiar si asa, functionarii publici din ministere trebuie sa evalueze intregul proiect depus, si acest lucru cauzeaza intarzieri.

Potrivit unui raport elaborat de Societatea Academica Romana, managementul de gestionare al resurselor umane din administratia publica ar trebui sa fie reproiectat: solutii inovatoare trebuie sa fie gasite pentru a pastra personalul calificat si pentru a opri fluctuatiile acestora. Banii nu sunt principalul motiv pentru care oamenii sunt motivati, responsabilizarea acestora, impreuna cu puterea de a decide si un mediu de lucru mai bun sunt la fel de importante.

Consolidarea capacitatii administrative, incluzand pregatirea personalului calificat si evitarea fluctuatiilor de angajati in sistem, atat la nivelul ministerelor de resort cat si agentiilor de dezvoltare regionala este una dintre recomandarile facute de G. Georgescu, cercetator senior la Institutul de Economie Nationala, in lucrarea sa „Factori care determina cresterea a capacitatii de absorbtie a fondurilor UE in Romania„.

2. Birocratia excesiva

Birocratia este un alt factor care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor europene. Birocratia apare pe de o parte, din cauza ineficientei din administratia publica (o mostenire de la sistemul  comunist anterior), si pe de alta parte, din cauza procesului complicat de aplicatie pentru a primi bani europeni: multitudinea documentelor si permiselor necesare. Procedurile birocratice excesive, care sunt efectuate de catre solicitanti, in cererea de finantare, in procesul de incheiere a contractelor si in timpul dezvoltarii contractelor ar trebui sa fie simplificate. Excesul de birocratie foarte mare duce la intarzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt cerute de regulamentele Comisiei, dar altele pot fi, si trebuie sa fie modificate prin decizii ale autoritatilor publice din Romania.

Fondurile sunt administrate de catre autoritatile publice si succesul lor este o chestiune de reforma a birocratiei (Raport anual SAR – 2011, pag. 29, elaborat de Valentin Ariton). Sistemul public romanesc, cu radacini puternice comuniste care domina de  jumatate de secol, se confrunta in continuare cu probleme in delimitarea granitelor intre politica si administratie. O mai mare transparenta prin furnizarea de informatii exhaustive si eliminarea birocratiei excesive (generatoare de coruptie), sunt factori importanti care trebuie sa fie  realizati. Birocratia duce la o capacitate administrativa redusa, care are doua aspecte: in primul rand de resurse umane, traduse prin intermediul personalului, a competentelor insuficiente si a problemelor de recrutare (de obicei de natura politica) si a doua de management orizontal, tradus printr-o coordonare slaba si adaptare slaba la nevoile principalele ale partilor implicate in procesul de absorbtie.

Pe langa transparenta si depolitizarea administratiei publice, o stabilizare a normelor si a legislatiei care sa conduca la accesul fondurilor europene este necesara in scopul de a elimina birocratia. Stabilizare normelor care reglementeaza accesul la fondurile structurale, in special a cerintelor din ghidul solicitantului, evitand corectiile suplimentare care intarzie procesul de aprobare a proiectelor eligibile, sunt masuri care trebuie luate pentru a accelera procesul de absorbtie.

va continua

9 thoughts on “Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni (I)”

  1. mmmm spune:

    esti foarte destept pana nu pui din buzunar
    poti cita toate paragrafe din programe dar unde este rezultatul
    saracie lucie
    a scrie un proiect este bine
    transpunerea in realitate e altceva
    avem proiecte si fonduri care in veci nu vor eradica saracia pentru ca nu avem interes

  2. Vasile Croitoru spune:

    Mă surprinde faptul că nimeni nu povestește de posibilitățile întreprinzătorilor.
    Deci, fiecare proiect investițional se închide pe o valoare de deviz.
    Finanțarea proiectului de face din:
     Fonduri nerambursabile (europene, de mediu, etc.);
     Fonduri atrase;
     Fonduri proprii.
    Dacă ști să scrie un proiect (lucru care nu este complicat, ai și posibilitatea de a apela la un consultant), te poți califica pentru a obține fonduri nerambursabile, chiar și pentru a atrage fonduri bancare.
    Problema începe acum, atât proiectul investițional (costuri neeligibile) cât și banca impune o componentă de fonduri proprii. Să presupunem că structurezi un proiect pe o valoare de deviz de 100%, din care 85% reprezintă cheltuieli eligibile. Presupun o componentă maximă de finanțare pe fonduri europene de 80%, adică 68% din valoarea devizului. Baca nu finanțează mai mult de 60%, deci 19,2%. În această ipoteză de lucru întreprinzătorul trebuie să se aducă un aport propriu reprezentând 12,8% (am luat în calcul o ipoteză de finanțare net avantajoasă, la extrema cealaltă am nevoie de un aport propriu de cca. 33%).
    E mult, e puțin ?
    A pus cineva problema, câți români dispun de această sumă ? Dar de garanții ?
    Bun, eu sunt inginer și m-am specializat în construirea de fabrici în industria lemnului, din păcate construiesc pentru alții deoarece nu dețin fonduri proprii.
    La o valoare a unui deviz de 10 mil. € ar trebui să vin cu un aport propriu de 1,28 mil. €. Nu am acești bani.
    Ați putea spune să structurez proiectul pe o valoare mai mică. Corect se poate face, această ipoteză crește valoarea investită pe unitatea de capacitate de producție, implicit cheltuiala aferentă amortismentului (pentru aceiași normă de serviciu), fapt ce diminuează profitabilitatea.
    O altă soluție este asocierea. Da dar în această situație cel ce vine cu banii deși nu se pricepe la afacere deține puterea de decizie în AGA, CA, implicit dictează executivul. Dacă asociez situația riscurilor posibile, renunț din start.
    În această situație nu pot accesa fonduri nerambursabile (europene) chiar dacă am o afacere caracterizată prin oportunitate și eficiență economică.
    Desigur în continuare putem discuta de obstacolele identificate de dvs.
    Din păcate guvernanții noștri sunt nepricepuți și pârghiile implicite încurcă în loc să ajute, pe de altă parte nu existe voință politică decât la nivel declarativ și/sau cointeresată.
    Cred că administrarea fondurilor ar trebui atribuită administratorilor privați care pot câștiga acest drept prin concurs organizat de titularul fondului.
    Cu stimă, Vasile C.

  3. V. Ariton spune:

    Draga Gratian,

    Nu stiu exact ce studii ai tu, in niciun caz nu ti le contest. Sunt convins ca iti sunt de folos in munca pe care o faci. Ma intreb insa cum e posibil ca dupa cele „2 mastere europene” sa nu ai responsabilittea citarii corecte. Reguliele de citare sunt quasi universale. Se pare insa ca doar prin Romania mai exista ceva dubii in legatura cu asta…

    Uite, Vlad Zografii explica in mod anecdotic, insa foarte relevant, cum si de ce se fac citarile, intr-un text de pe Contributors :

    „Dacă aduci în discuție ideile lui X, atunci îi pomenești imediat numele, altminteri s-ar crede că sunt ideile tale, cu alte cuvinte îți însușești ceva ce nu-ți aparține. Dacă preiei de la X un fragment, trebuie să-l citezi, adică să pui fragmentul între ghilimele și să indici sursa (autor, titlu, editură, an de apariție) fie chiar în text, fie într-o notă, care poate fi în josul paginii, la sfârșitul capitolului sau la sfârșitul cărții. Dacă n-o faci, vocea ta se confundă cu cea a autorului real – și se pot crea grave confuzii. De pildă, să zicem că dl Ponta scrie într-o carte: „Vreau să-l omor pe Dan Tapalagă.” Dacă eu aș prelua ca atare propoziția dlui Ponta într-o carte semnată de mine, fără ghilimele, s-ar înțelege, pe drept cuvânt, că eu sunt acela cu intenții criminale. În schimb, dacă aș scrie „În tratatul Despre libertatea de expresie în România, la pagina 483, dl Ponta spune: «Vreau să-l omor pe Dan Tapalagă»”, ar fi cu totul altceva. Sigur, crima are o miză mai mare, e mai frapantă decât niște obscure aspecte juridice, dar, în esență, e vorba de același lucru: confuzia între voci. Cine vorbește de fapt? Ale cui sunt acele idei? Ăsta e rostul ghilimelelor.”

    http://www.contributors.ro/cultura/plagiatul-lui-victor-ponta-%e2%80%93-o-certitudine-%c8%99i-cateva-ipoteze/

    Mesajul meu este unul foarte simplu. Rectifica articolul si pune ghilimele/italic acolo unde textul tau este reproduce mot à mot ce am scris eu/altii, asa cum o faci in cursul articolului cu alte documente, pentru ca altfel este PLAGIAT.

    In final, ma indoiesc ca Jurnalul National iti interzice sa pui ghilimele. Daca o face, stau si ma intreb ce merit mai are sa scrii in el. Cat despre « autoritea » lor de a decide ce e relvant sau nu pe subiectul fonduri EU, da-mi voie sa nu vorbesc despre asta.

    Valentin

  4. Gratian spune:

    Draga Valentin

    Acest articol este o sinteza a unui studiu de 5 luni, realizat la facultatea de Stiinte Poltice din Belgrad si platit de Comisia Europeana. Consultant in Afaceri Europene si Dezvoltare Regionala am devenit dupa ce am studiat, 2 mastere europene si am lucrat in 2 tari europene. In legatura cu presupusele propozitii, nu consider ca sunt propozitii care sa schimbe total ideea mesajului, sau sa contina esenta materialului. Intr-adevar am citit raportul SAR, deoarece din astfel de rapoarte imi documentez articolele. Cele doua reprezinta statementuri care se afla pe buzele tuturora care au habar de ce se intampla in Romania, in acest domeniu. Exista vreo legatura intre argumentarile mele despre cum s-a ajuns la aceasta situatie (adica motivele pe care le-am insirat) si raportul SAR scris de tine? da…ideea generala este ca avem nevoie de o reforma adevarata a admnistratiei publice…si inca un lucru…Articolul acesta a fost publicat in urma cu cateva luni in Jurnalul National, ziar care nu permite un limbaj academic, in care sa citezi: daca vei citi celelalte analize facute de mine pe Europuls.ro, vei constata ca orice declaratie facuta este argumentata de un document. Din cate imi amintesc am scris in acest articol si despre acel raport SAR, chiar daca cei de la Jurnal au insistat ca nu este relevant!

  5. V. Ariton spune:

    Draga Gratian,

    ma astept la cineva care isi spune „Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene” sa stie sa citeze corect sursele pe baza caruia a intocmit articolul.

    E deranjant sa vezi ca dupa ce tu ai muncit aprox 7 luni la un raport (ce e publicat de SAR e doar sinteza lui) cinva sa iti ia cu copy and paste propozitii din paper si sa nu puna ghilimile. In lumea civilizata asta se numeste PLAGIAT. Raportul SAR este scris de mine iar mai jos ai doua exemple de reproduceri mot à mot:

    „Romania pare sa traiasca o drama absurda: dispune de resurse pentru diferite tipuri de investitii, dar nu este in masura sa profite de ele.” ( copy and paste din Raport anual SAR – 2011, pagina 27)

    „Fondurile sunt administrate de catre autoritatile publice si succesul lor este o chestiune de reforma a birocratiei” ( copy and paste din Raport anual SAR – 2011, pagina, pagina 29)

    Te sfatuiesc sa de documentzi aici despre regulile de citare inainte de a continua articolul de mai sus.

    http://isites.harvard.edu/icb/icb.do?keyword=k70847&pageid=icb.page363223

    Valentin Ariton

  6. Maria Sarbu spune:

    Impresia mea este ca noi avem o problema de sistem, respectiv de compatibilitate. Finantarea prin proiecte pe domenii de interes a fost pus la punct de catre statele membre vechi, cu o alta structura, cu alte interese si livrata noua s-o folosim. Cred ca in primul rand noi nu ne regasim in acest sistem de finantare. Nu avem aceleasi interese, nu avem aceeasi structura de gandire, psihologie sociala, structuri sociale. Nu cred ca asa cum se afla, sistemul de finantare al proiectelor va functiona la noi. Cei care administreaza fondurile, vor tipa mereu ca se feresc de hoti, in timp ce ei insisi vor vara mainile pana la cot in fonduri, ca si pana acum.
    Am vazut ca programele de finantare administrate din exterior sau de altii decat statul roman au mers mai bine (Fondul Europa, chiar si programul HURO-CBC, desi aici am unele indoieli) E un motiv de meditatie.
    Daca occidentul doreste de-adevaratelea sa fim parte a sistemului de finantare prin proiecte, poate ca ar trebui sa fie putin mai pe faza la nevoile si realitatile noastre concrete.

  7. Costina Fulga spune:

    Potentialii beneficiari au depus proiecte in proportie de 300% fata de alocatia financiara aferenta Romaniei! Nu este asa? Multi dintre ei au apelat la firme specializate pentru scrierea corecta a aplicatiei. Implementarea s-au straduit sa o faca asa cum prevede fiecare ghid. Sunt proiecte depuse de 3 ani, evaluate, finantabile, dar nu se stie daca vor mai avea alocatie financiara !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *