Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni (II)

grafic51.jpg

continuarea articolului Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni – partea I

Autor Gratian Mihailescu, Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene

3. Legislatia proasta

Alte puncte slabe in procesul de absorbtie sunt legate de legislatia romana privind achizitiile publice si parteneriatelor public-private (PPP).

a) Achizitiile publice reglementeaza procedurile pentru cheltuielile publice in si achizitionarea de bunuri si servicii. Proceduri deschise si transparente pentru solicitantii care au proiecte castigatoare, stimuleaza concurenta, oferind o mai buna protectie impotriva coruptiei si permit contribuabililor sa beneficieze de servicii mai eficiente si un raport favorabil calitate-pret.

Birocratia legislativa in domeniul achizitiilor publice, in general, si procesul lent de analiza a plangerilor, in special, sunt principalele cauze pentru finalizarea cu intarziere a contractelor, care implicit duce la dezvoltarea de lucrari si activitati tarzii, prin urmare si platile sunt intarziate. In multe proiecte mari, Comisia Europeana (CE) a observat nereguli in procesul de achizitii publice, cerand un nivel mai mare de transparenta al ofertelor publice.

Din cauza unor nereguli descoperite in urma unui audit de catre CE pe proiecte finantate prin Programul Operational Regional, in cursul anului 2011, platile efectuate de la Bruxelles, pentru acest program au fost oprite pentru o perioada de cateva luni. Acelasi lucru s-a intamplat cu Programul de Resurse Umane.

Designul achizitiilor publice in proiecte europene a cauzat intarzieri in implementarea proiectului si implicit in rambursarea platilor efectuate pentru proiectele respective. Reprezentantii Comisiei Europene au constatat ca achizitiile publice este punctul cel mai sensibil si dificil in implementarea unui proiect. Documentatia de atribuire  ar trebui sa fie simpla, clara si neutra si criteriile de selectie ar trebui sa fie transparente, fara garduri.

O fluidizarea a sistemului de achizitii publice este necesara; contestarea documentelor de licitatie, conditii discriminatorii si intarzierile in plata sunt principalii factori care impiedica solicitantii de a aplica pentru o licitatie publica. Simplificarea procedurilor complicate de achizitii publice si o mai buna cooperare institutionala in acest domeniu pot debloca procesul de absorbtie al fondurilor europene.

b) Parteneriatele publice-private

Legea 178/2010 reglementeaza modalitatea de functionare a unui proiect de parteneriat public-privat, care are ca scop proiectarea publica, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul de proprietate, dupa caz. Legea PPP a fost stabilita tarziu, in 5 octombrie 2010, dupa trei ani de la aderarea Romaniei la UE. Scopul legii este reglementarea infiintarii unui PPP si realizarea de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare, cu finantare privata.

Programul Operational de Transport are cea mai mica rata de absorbtie, iar acest lucru afecteaza economia, pentru ca Romania nu are  infrastructura, factorul de baza care permite dezvoltarea economica. In cazul in care legea PPP-ului ar fi fost adoptata inainte de 2007, probabil, capacitatea de absorbtie pentru acest program operational ar fi fost mult mai mare acum. Utilizarea de PPP-uri ajuta la punerea in aplicare a proiectelor mari din infrastructura mai usor. PPP-urile ajuta la atragerea expertizei de piata disponibile (marile companii internationale) in toate proiectele majore de infrastructura in timp ce reduce riscurile de investitii pentru resursele publice.

In acelasi timp, promovarea PPP-urilor este o solutie pentru limitarea crizei economice. Comisia Europeana evidentiaza intr-un raport, importanta investitiilor in sectorul public de infrastructura de catre investitorii privati, cu scopul de a mentine activitatile economice in timpul crizei: „Caracteristicile pozitive ale acordurilor de PPP, in dezvoltarea infrastructurii, par a fi deosebit de atractive pentru tarile candidate din Europa Centrala luand in considerare cerintele de finantare enorme, deficitul de finantare la fel de mare, nevoia de servicii publice eficiente, stabilitatea pietei in crestere si a tendintelor de privatizare ar crea un mediu favorabil pentru investitiile private.

4. Neconcordanta intre proiectele finantate si obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare (PND) si preluate de catre Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)

Gestionarea incorecta a fondurilor de pre-aderare au avut un impact negativ asupra perioadei urmatoare 2007-2013. De asemenea, faptul ca, atunci cand documentele strategice au fost elaborate, un dialog eficient nu a fost stabilit cu potentialii beneficiari, cum ar fi investitori si reprezentanti ai societatii civile, fapt ce a dus la un decalaj intre nevoile solicitantilor de azi si obiectivele finale, care apare in instructiunile de aplicare. Potrivit unui studiu elaborat de Institutul Roman de Politici Publice in luna iulie 2011 „nevoile de dezvoltare sunt descrise fragmentar in indicatorii Programelor Operationale, si nu se poate vorbi despre o viziune strategica, care ar trebui sa creeze o legatura intre documentele (Cadrul Strategic National de Referinta-Programe Operationale) si proiectele finantate„. Conform aceluiasi studiu a fost o lipsa de viziune cand prioritatile de finantare au fost negociate, cat si in timpul implementarii unora dintre Programele Operationale. Pregatirea de oameni nestiind daca exista locuri de munca pentru ei, elaborarea unor strategii bugetare imense de dezvoltare si infiintarea unor centre de afaceri, fara a fi nevoie sa dovedeasca faptul ca acestea aduc, o valoare economica adugata reprezinta unele fapte reale ce s-au intamplat in spatiul mioritic.

5. Lipsa reprezentantelor romanesti la Bruxelles, pentru crearea de retele si lobby si pentru atragerea de fonduri oferite direct de Comisie

Bruxelles este nu numai sediul central al institutiilor UE, dar este un magnet pentru reprezentanti ai diferitelor entitati publice si private din toate statele membre ale UE si nu numai. Numarul de persoane care sunt reprezentanti ai regiunilor europene, asociatiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinationale, firme de lobby, consultanti, avocati, etc, depasesc numarul de angajati ai institutiilor UE. La Bruxelles, exista peste 300 de birouri regionale, si mai mult de 2.000 de birouri de lobby.

Prin urmare, fiecare regiune trebuie sa fie acolo reprezentata pentru a gasi parteneri cu care are afinitati si cu care se pot dezvolta proiecte comune relevante; Uniunea Europeana incurajeaza crearea de parteneriate europene intre diferitele entitati regionale. Romania, desi este a doua tara ca marime si populatie din Europa Centrala si de Est, practic nu exista, in ceea ce priveste activitatile de lobby de la Bruxelles. Cu cateva exceptii, Romania nu are reprezentante locale si regionale pentru sectorul public si privat sau societatea civila, in capitala Europei, fapt care arata lipsa lor de interes pentru afacerile europene. Intelegerea deplina a mecanismelor specifice ale UE este un factor esential in cresterea eficientei de accesare a fondurilor structurale.

Un birou care va fi deschis la Bruxelles, ca reprezentare pentru administratia publica ar trebui sa aiba urmatoarele obiective, in scopul de a imbunatati capacitatea de absorbtie si pentru a ajuta la procesul de dezvoltare economica:

  • Sa furnizeze date si informatii cu privire la fondurile comunitare oferite direct de catre Comisia Europeana: programe finantate prin instrumentul de Cooperare Teritoriala Europeana
  • Elaborarea unei  retele eficiente prin parteneriate cu alte organizatii din Europa
  • Promovarea actvitatilor regionale, a unui oras sau organizatie la nivel european si pentru o mai mare vizibilitate
  • De a atrage si de a furniza informatii pentru potentialii investitori
  • Consiliere in procesul de scrierea de proiecte pe fonduri structurale pentru specialistii administratiei publice
  • Ofera consultanta si asistenta pentru politicieni locali si regionali, prin promovare si prezentare (o prezentare adecvata a intereselor locale si regionale), inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire si vizite de studiu la Bruxelles.

Din pacate, la Bruxelles, exista un numar mic de agentii din Romania cu acest tip de activitati, care ar ajuta, probabil la procesul de absorbtie al fondurilor europene.

va continua

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *