Judetul Bistrita este unul dintre cele mai sarace judete din regiune, dar ofera oportunitati de incluziune pe piata muncii si favorizeaza initiativele antreprenoriale în randul femei. Rata somajului inregistrata la finalul lui 2014 a fost de 4,42%, a doua ca marime din regiune, dupa cea a judetului Salaj. Cu un numar de 2.757 de femei somere, cu unul dintre cele mai mici salarii medii din tara, judetul Bistrita are o oferta de forta de munca feminina calificata, precum si resurse prea putin exploatate ce pot oferi perspective interesante de incluziune si antreprenoriat pentru femei.
Turismul, agricultura, in particular, pomicultura, mestesugurile traditionale, precum tesutul, si serviciile in domeniul resurselor umane sunt cateva dintre domeniile de activitate in care femeile bistritene pot excela, administrand sau initiind afaceri. Ce se poate face pentru a incuraja antreprenoriatul feminin, incluziunea femeilor pe piata muncii, participarea femeilor la luarea deciziilor si implicarea lor in politicile si programele locale ce le pot influenta viata si cariera – acestea au fost principalele subiectele discutate la masa rotunda „Femeile si empatia emotionala – valoare adaugata pentru organizatii”, organizata in data de 13 februarie 2015 la Bistrita.
Acesta este cea de-a cincea dezbatere publica, dintr-o serie de sase astfel de evenimente dedicate incluziunii femeilor pe piata muncii propuse in cadrul proiectului ”Egalitate reala, nu conceptuala” (detalii la www.femeiactive.ro). Acesta este implementat de Asociatia JCI Active Citizens Cluj, in parteneriat cu Loop Operations, Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa, Institutul Economic Roman si Asociatia pentru Promovarea Economiei Cunoasterii si cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
Dezbaterea a beneficiat de participarea a peste 25 de reprezentanti ai autoritatilor publice, ai institutiilor publice cu atributii in domeniile asistentei, protectiei sociale si incluziunii pe piata muncii, ai sindicatelor, ai societatii civile si mediului de afaceri local.
O oportunitate de incluziune pe piata locala a muncii pentru femei este data de cursurile de recalificare oferite de Centrul de Formare Profesionala din cadrul AJOFM Bistrita-Nasaud, acreditat ca furnizor de formare pentru numeroase cursuri de formare profesionala, a observat dna. Alina Capraru, participanta la masa rotunda din partea acestei institutii.
Astfel, în anul 2015, pentru personele somere inregistrate la AJOFM sunt disponibile programe gratuite de formare profesionala pentru ocupatii precum: bucatar, coafor, competente informatice, comunicare in limba engleza, cosmetician, inspector resurse umane, lucrator in comert, ospatar, patiser si altele.
Conform domnului Vasile Moldovan, fost primar al Bistritei și vicepreședinte al Asociatiei Amazoanele Bistritene, o buna sansa pentru crearea de noi locuri de munca ar putea fi data de dezvoltarea zonelor periurbane din jurul orasului, zone in care se pot initia mici afaceri in domeniile agriculturii, turismului si mestesugurilor traditionale. Aceste zone sunt din ce in ce mai conectate la activitatile economice din minicipiu si dispun de suprafete agricole ce pot asigura o buna parte din piata alimentara locala. Este necesar, observa acesta, ca in aceste zone sa fie promovate ocupatiile traditionale si cultura antreprenoriala in randul tinerilor si femeilor.
Invatamantul profesional reprezinta, la randul sau, o importanta oportunitate de ocupare pentru tineri, au constatat reprezentanti Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Bistrita-Nasaud.
Traditiile culturale, mestesugurile traditionale, produsele locale, traditiile culinare bistritene sunt atuuri interesante pentru dezvoltarea de mici afaceri sau afaceri de familie in domeniul turismului sau agroturismului, au remarcat participantii la dezbatere.
Lipsa infrastructurii, lipsa disponibilitatii de asociere a micilor producatori sau intreprinzatori, numarul redus de programe locale pentru incurajarea tinerilor intreprinzatori precum si numarul prea mic de programe de educatie in domeniul antreprenoriatului par a fi, in opinia celor prezenti, cele mai importante probleme ce stau in calea antreprenoriatului local feminin.
