Fonduri europene: Bugetul pentru 2016 a estimat venituri din fonduri UE de 13,5 mld. lei si a primit, dupa primele estimari, in jur de 4,4 mld.lei

euro.jpg

Cele noua miliarde de lei „lipsa“ la buget din fondurile UE sunt acum marul discordiei intre noua putere si fostul guvern, fiind principala pozitie bugetara care a provocat „gaura de 10 miliarde de lei“, cum impropriu a numit-o liderul PSD Liviu Dragnea.

Totul ar fi pornit, spun reprezentantii fostului guvern, de la estimarea gresita privind absorbtia fondurilor UE cuprinsa in proiectul de buget pe 2016 realizat de guvernul Ponta si preluata tel-quel de guvernul Ciolos. Absorbtia de doar 4,4 mld. lei in 2016, fata de 17 mld. lei in 2015, este cea mai redusa din 2009 incoace. O treime din membrii guvernului Ciolos au venit de la Bruxelles, unde se si intorc.

Daca i s-a parut ca estimarea este nerealista, de ce nu a modificat guvernul Ciolos cifra, la momentul aprobarii bugetului sau in cursul celor doua rectificari pe care le-a operat in 2016?

„Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansata de guvernul Ponta a fost cu totul nerealista pentru un inceput de exercitiu financiar european (2014 – 2020, care se incheie efectiv in 2023 – n.red.) stiind din istorie ca absorbtia este mai robusta in a doua parte a acestuia. Cand s-a vazut ca nu pot fi absorbite sumele cuprinse in bugetul de venituri, a existat o discutie cu cei de la Finante in sensul unei rectificari. Pozitia lor a fost ca la «fondurile europene», nu se fac corectii. Fondurile europene nu influenteaza in mod vizibil bugetul (cati bani sunt, atatia se cheltuiesc plus o confinantare care de multe ori este si de doar 2% – n.red.), de aceea ei spun ca este bine sa fie prevazuti bani in buget de cofinantari, pentru orice eventualitate“, explica Dan Barna, fostul secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene.

Proiectul de buget pe 2017 a fost croit de guvernul Ponta. Acesta era constuit pe venituri de 227 de miliarde de lei. La aprobarea bugetului, guvernul Ciolos a majorat tinta de venituri la 231 de miliarde de lei, apoi la 234,8 mld. lei la prima rectificare si la 235,6 mld. lei la a doua rectificare.

La venituri din fonduri UE, acesta pre¬vedea, initial, venituri de 336 mil. lei din exercitiul financiar 2007 – 2013 (ridicate apoi la 756 mil. lei la ultima rectificare) si de 12,7 mld. lei din exercitiul financiar 2014 – 2020, tinta mentinuta la cele doua rectificari. In total, 13,5 miliarde de lei (3 mld. euro).

Veniturile prevazute pentru exercitiul financiar 2007-2014 au fost realizate, nu si cele din exercitiul financiar 2014 – 2020. Pe acest exercitiu, in primele 11 luni din an, la buget intrasera doar 3,2 miliarde de lei din totalul asteptat de 12,7 miliarde de lei, majoritatea acestor bani insemnand prefinantari. Totusi, chiar daca suntem la inceputul exercitiului financiar, au trecut trei ani de la debutul acestuia. „Cand guvernul Ponta a facut bugetul, ei (tehnicienii guvernului – n.red.) au estimat o absorbtie de fonduri cu totul nerealista intrucat, pe istoricul anterior, era clar ca rata de absorbtie va fi mai mare pe a doua parte a intervalului unui exercitiu financiar. Or, noi in 2016 eram la inceputul exercitiului financiar 2014 – 2020 (care se incheie efectiv in 2023 – n.red.). De aceea cand ni s-a reprosat ca avem o absorbtie redusa pe acest exercitiu am aratat ca toate tarile UE au o absorbtie care se invarte in jurul a 1%. Cand am venit la guvernare nu era desenat nimic pe exercitiul 2014 – 2020 pentru ca fostul guvern s-a ocupat cu precadere de recuperarea intarzierilor inregistrate in exercitiul financiar 2007 – 2013. In afara de doua ghiduri nu am gasit mai nimic. Nu tu ghiduri, nu tu autoritati desemnate. Acum avem 18 ghiduri si autoritati, s-au lansat proiecte, vor fi semnate contracte si banii vor incepe sa vina. In ceea ce priveste bugetul, este greu de crezut ca vor fi absorbiti 17 miliarde de lei in 2017, cum spune noua putere”, afirma Dan Barna, acum deputat USR.

Consultantul pe fonduri europene Petru Luhan, fost eurodeputat, sustine ca trei sunt piedicile majore in calea unui mecanism care sa faca mai usor demersul de absorbtie a fondurilor: o birocratie excesiva la nivelul ministerelor si al autoritatilor publice din Romania; timpul foarte lung pana cand se lanseaza ghidurile si proiectele; exista, in ceea ce-i priveste pe beneficiarii privati, o lipsa de sprijin din partea autoritatilor.

In cazul in discutie, beneficiarul este chiar statul. Cum de chiar statul, cand vine vorba despre proiectele sale, nu de ale altora, nu este in stare sa atraga fonduri pentru drumuri, canalizari, gropi pentru deseuri?

Trei ministere – Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Fondurilor Europene – se ocupa in Romania de gestionarea fondurilor UE, in vreme ce celelalte, carora li se adauga administratiile locale, sunt beneficiari.

„Oamenii din cele trei ministere se gasesc in mijlocul unui haos total, haos care trebuie cat mai grabnic ordonant”, comenteaza Petru Luhan, care crede ca este absolut obligatorie restructurarea celor trei ministere. In aceste ministere – adauga el – ar trebui introduse proceduri care sa conduca la evaluarea clara si rapida a proiectelor, pentru ca unele dintre acestea sunt respinse din motive rizibile. Ar mai trebui modificata legea responsabilitatii, prin introducerea unei raspunderi patrimoniale, concomitent cu majorarea puternica a salariilor celor care raman in sistem, opineaza Luhan.

„La haosul din ministere se adauga intarzierea foarte mare a negocierilor cu UE pe programul financiar multianual 2014 – 2020, disputele politice, dar si lipsa unor campanii targetate pentru fiecare program in parte.

Anul trecut in Romania au intrat de la UE fonduri in valoare total de 7 mld. euro – 4,5 mld. euro pe exercitiul financiar 2007 – 2013 si 2,5 mld. euro pe exercitiul dinanciar 2014 – 2020. Bugetul de stat a luat sub un miliard de euro din acesti bani.

De cand Romania a intrat in UE a primit de la Uniune 40 mld. euro, o treime din acestia mergand spre programele statului.

Dan Barna, fostul secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene: „Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansata de guvernul Ponta a fost cu totul nerealista pentru un inceput de exercitiu financiar european (2014 – 2020, care se incheie efectiv in 2023 – n.red.) stiind din istorie ca absorbtia este mai robusta in a doua parte a acestuia. Dar aici a intervenit o problema sistemica. Cand s-a vazut ca nu pot fi absorbite sumele cuprinse in bugetul de venituri a existat o discutie cu cei de la Ministerul Finantelor in sensul unei rectificari. Pozitia lor a fost ca la <fondurile europene>, nu se fac corectii. Fondurile europene nu influenteaza in mod vizibil bugetul (cati bani sunt atatia se cheltuiesc plus o cofinantare care de multe ori este si de doar 2% – n.red.), de aceea ei spun ca este bine sa fie prevazuti bani in buget de cofinantari, pentru orice eventualitate.”

Sursa: Ziarul Financiar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *