Fondurile europene, inger sau demon pentru Romania?

autor Marian Dobrila

Demonizarea fondurilor europene este fenomenul cel mai pregnant din spatiul public romanesc din ultimii ani. Sub o ploaie de cifre pe care mai nimeni nu le patrunde, concluzia generala este ca ne indreptam spre o catastrofa: pierderea majoritatii fondurilor disponibile din cauza neregulilor si o absorbtie finala dramatica sub 30% din fondurile disponibile.

Anunturile de presuspendari de programe si suspendari de plata curg lant, facand catastrofa si mai picanta, desi o mica parte chiar dintre cei implicati intelege in profunzime ce inseamna si ce impact au aceste anunturi.

Departe de a sustine ca lucrurile merg bine, credem ca un domeniu asa de important merita sansa unei prezentari obiective, in lumina rece a cifrelor. Aceste cifre, in modul simplificat in care vor fi prezentate mai jos, credem ca pot fi intelese cu un minim efort de oricine este interesat de acest domeniu.

Cele mentionate mai jos sunt o pledoarie pentru a privi acest domeniu cu obiectivitate si echilibru, concentrandu-ne pe fapte si pe solutii, mai putin pe pareri si emotii.

Cifre la 30 septembrie

4,67 miliarde de euro au fost absorbiti de romanii beneficiari pe Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR), din care peste 90% recuperati de la Comisia Europeana. 4,33 miliarde de euro platiti catre beneficiarii de fonduri structurale, din care 4,05 miliarde recuperati sub forma de rambursari sau avansuri.

Cei 175 de milioane de euro, valoarea corectiei definitive POSDRU, sunt singurii bani pierduti pana acum. Nu sunt definitiv pierduti, deoarece pot fi alocati catre alte proiecte. Sunt iminente corectii pe programele de competitivitate, transport si regional.

Inca 3 ani si 2 luni mai are Romania pentru absorbtia restului de fonduri disponibile, aproximativ 20 de miliarde de euro.

Mai simplu: in 6 ani din cei 9 disponibili am absorbit 10 din cele 30 de miliarde de euro. Pana acum nu am pierdut definitiv niciun euro din cauza neregulilor, dar exista un risc semnificativ in acest sens. Exista si un alt pericol iminent din cauza tintei de absorbtie de 5,67 miliarde euro de la sfarsitul acestui an pentru fondurile structurale. Suntem in urma cu aproximativ 1,5 miliarde de euro, bani care daca nu se vor trimite sub forma de cereri de plata la Comisia Europeana in 2012, se vor pierde.

Cat ne costa banii europeni?

11,9 miliarde de euro va plati Romania la Uniunea Europeana in perioada 2007-2013. Acestea sunt costurile evidente. Multe alte costuri sunt mai putin evidente:

• aparatul de gestiune a fondurilor europene costa statul roman aproape 1 miliard de euro in cei 7 ani;

• costurile beneficiarilor pentru gestiunea fondurilor europene sunt greu de estimat, dar suntem siguri ca ele ajung de ordinul sutelor de milioane de euro;

• intarzierile generate atat de problemele legate de relatia cu Uniunea Europeana, cat si de sistemul greoi de decontare au dus la pierderi de oportunitate din cauza amanarilor investitiilor sau modificarilor contextului pietei.

Daca nu ar fi membru al UE, Romania ar putea sa investeasca cei 11,9 miliarde de euro reali in loc de 25 de miliarde de euro potentiali (din cei 30 de miliarde de euro dedicati proiectelor finantate prin fonduri europene, in jur de 15% reprezinta cota Romaniei) printr-un sistem mai suplu, cu costuri si intarzieri mai mici pentru beneficiari.

Amenintarile de suspendare a programelor si de pierderi de fonduri

Pana acum in cadrul PNDR, care reprezinta 30% din banii europeni, nu s-au inregistrat pierderi de bani si nu exista amenintari iminente privind acest tip de pierdere, nefiind exclus ca acestea sa apara in viitor.

Pentru fondurile structurale au existat suspendari de plati si exista amenintarea explicita privind suspendarea programelor operationale mari: Competitivitate, Transport, Resurse Umane, Mediu si Regional. Este greu de spus care sunt sansele ca aceste amenintari sa se concretizeze si care va fi incidenta lor in termeni de bani pierduti, dar este cert ca rapoartele de audit dau posibilitatea autoritatilor sa remedieze deficientele constatate. sansele ca in cazul acestor programe sa se ajunga la suspendari pe perioade mari (6 luni pana la un an, in cazul neremedierii deficientelor) le consideram minime.

Risc efectiv consideram ca exista pentru suspendarile de plati (amanarea platilor de la Uniune catre Romania), respectiv suspendarile de programe pe termen scurt (maxim 3 luni, cand nu vor fi decontati banii platiti de Romania catre beneficiari pe acea perioada). Desi estimarea in acest moment e dificila, estimam ca pierderile de fonduri din aceste suspendari pot atinge intre unu si doua miliarde de euro pana la sfarsitul perioadei de implementare, adica in 2015.

Un alt risc este cel al corectiilor aplicate pentru nereguli. Considerand ca efortul autoritatilor pentru remedierea neregulilor semnalate in rapoartele de audit este substantial, este probabil ca aceste corectii sa aiba incidenta mare in 2013 si sa scada spre final. O estimare realista consideram ca ar fi ca intre unu si doua miliarde de euro de vor pierde in corectii, probabil o mare parte dintre ei definitiv.

In loc de concluzii

Tinand cont ca mai mult de jumatate dintre fondurile europene din bugetul 2007-2013 sunt programate sa se absoarba in 2013, 2014 si 2015, orice concluzie pe care o putem desprinde la acest moment are o relevanta limitata. Putem emite insa, pe baza situatiei existente, urmatoarea previziune:

Absorbtia probabila a fondurilor europene aferente perioadei de programare 2007-2013 va fi intre 50 si 75%

Daca Romania isi mentine ritmul de absorbtie, va absorbi integral cele 10 miliarde de euro disponibile prin PNDR. Tinand cont ca nu sunt corectii iminente, putem considera o pierdere de 5% de fonduri pana la sfarsitul perioadei de programare, in special ca urmare a corectiilor potentiale pentru achizitiile publice. Cei 9,5 miliarde se impart in 80% cota Uniunii Europene si 20% cota Romaniei, deci 7,6 miliarde de euro intra net de la UE in economia romaneasca la sfarsitul lui 2015.

In cazul fondurilor structurale, lucrurile stau diferit. Daca acceptam ipoteza ca anul acesta vor fi dezangajate 1,5 miliarde de euro din cauza neatingerii tintei de absorbtie, iar in anii 2013-2015 vom pierde un miliard de euro pe an ca neabsorbiti (asta inseamna o imbunatatire semnificativa a ratei de absorbtie), putem lua in calcul o absorbtie finala de 15,5 miliarde de euro. Intr-un scenariu optimist cu doar un miliard de euro corectii si un miliard de euro bani pierduti din programe suspendate, putem atinge 13,5 miliarde de euro absorbtie neta, din care aproximativ 90% – 12,1 miliarde cota UE.

Cazul pesimist, cu pierderi de doua miliarde de euro pe an in anii 2013-2015 si cu corectii plus pierderi din suspendari de 4 miliarde de euro, ramane o absorbtie de 8,5 miliarde de euro in cele 20 de miliarde disponibile, din care 90% cota UE: 7,6 miliarde.

In concluzie, in cazul pesimist vom ramane cu 15,2 miliarde euro bani UE, iar in cazul optimist cu 21,1 miliarde de euro, raportat la contributia Romaniei de 11,9 miliarde plus aproximativ un miliard cost de gestiune a fondurilor. Asta inseamna un excedent net intre 2,3 miliarde si 8,2 miliarde de euro. Nu am luat in calcul intentionat programul pentru pescuit (0,2 mld de euro in total) si am facut rotunjiri pentru a usura calculul.

Romania nu este un contributor net la Uniunea Europeana. tinand cont de fondurile primite prin programele de pre-aderare, nu a fost si probabil nu va fi niciodata.

Anii care vor urma, 2013-2015, sunt cei mai importanti in perspectiva absorbtiei perioadei de programare existente. Mobilizarea eficienta a tuturor partenerilor implicati ne-ar putea duce catre 75% absorbtie finala, adica un excedent net de la UE de peste 8 miliarde de euro. Chiar si aceasta cifra are o relevanta limitata.

Nu valoarea absorbtiei este singura relevanta, ci impactul pe care aceste fonduri il au in economie. Marea problema a investitiilor in Romania, fie ele din fonduri romanesti sau europene, este lipsa eficientei lor.

Lipsa strategiei va duce la neatingerea obiectivelor unor programe: numarul de someri care se angajeaza ca urmare a cursurilor de calificare, numarul de gospodarii care se racordeaza la canalizare, numarul intreprinderilor care isi cresc cifra de afaceri si altele. Tot lipsa strategiei va duce la mentinerea unor dezechilibre: rosia de 7 ori mai scumpa la piata decat la producator, bucati de autostrada care nu vor fi niciodata un tot unitar sau drumuri interminabile pentru un serviciu administrativ, care ar putea fi inlocuite de aplicatii informatice integrate.

Lipsa managementului investitiilor ne va pastra la nivelul recordurilor nedorite privind costul kilometrului de drum, al metrului patrat construit sau al costului real pe o persoana scolarizata.

Fara a trage o concluzie depre prezent, fondurile europene au sansa de a fi inger pentru Romania. In anii care vor urma, 2013-2015, avem sansa sa aducem in Romania peste 10 miliarde de euro investitii din fonduri europene. O parte dintre aceste fonduri le putem folosi pentru a ne definitiva strategia si prioritatile pentru urmatorul orizont de programare, 2014-2020, si pentru a investi eficient urmatoarele fonduri disponibile.

Nu e nimic pierdut, si multe pot fi acum castigate printr-o mobilizare generala. Acum e momentul!

Sursa: Adevarul