Golul cunostintelor noastre

Articolul „Vidul cuantic” al lui Tiberiu, este o prezentare in diagonala a preocuparii intelectuale a multor oameni cautatori de raspunsuri la realitatea perceputa, cei care nu se multumesc cu starea de fapt a lucrurilor si cauta solutii de viitor. De fiecare data cind imi intorc privirea spre acest subiect am senzatia unui gol care creste cu cit mai mult incerc sa dau raspunsuri. Fiind cercetator de profesie, deseori ma aflu in fundaturi de unde nu vad iesire, deseori imi lipseste ceva ca sa merg mai departe, si intrebarea de la care am plecat ramane deschisa. Citind articolul, mi-am pus problema daca acest „vid” este cuantic sau este golul din cunostintele noastre.

Am intrat in era informationala, cautam informatii, le prelucram, facem deductii sau abstractii si tragem concluzii. Deja stim ca informatia da putere, aduce profit si bani. Oamenii de stiinta, cercetatorii, analistii economici si politici ofera aproape zilnic metode noi si interpretari noi ale informatii, cauta cauzalitatea , construesc sisteme, elemente unificatoare, cauta adevarul.

De multe ori spatiul virtual ( subiectivismul nostru) in care cautam raspunsurile nu corespunde cu cel real, care exista peste granitele cunostiintelor noastre actuale, multidimensiunealitatea lui este la un nivel de ordin mult mai mic. Vrem sa construim ceva controlabil fara sa avem instrumentele necesare pentru dedectare si prelucrare, suntem inca la inceput. Cutia neagra este inca prea mare ca sa intelegem ce se intampla in interiorul ei, iar banda zgomodului unde se ascunde semnalul cautat, este inca prea larga.

In manualele scolare timpul este prezentat ca vector si are o directie, asa si progresul sau dezvoltarea mult dorita. Deciziile noastre de toate zilele nu au o singura directie, pot fi vazute ca un cimp destul de larg, a carui rezultanta deseori nu corespunde cu vectorul progres, iar alteori are directia opusa. Noi suntem responsabili incotro mergem.

A propo, cum vi se pare decizia de a micsora fondurile cercetarii nationale?

Demi Perparim

Perparim Demi

Perparim Demi

Am absolvit ingineria in metalurgie din 1974, specializat (1975-1976, China) ca tehnolog de aglomerare – furnale. In perioada 1976 – 1981 am participat in punerea in functiune mai multor sectii din sectorul primar al siderurgiei, ca fabrica de aglomerare, furnal, otelarie LD, ferro-crom etc. Am 16 ani experienta in productie si 17 ani in cercetare. In perioada 2006-08, am facut doua specializari in Project Management, PM si PMP. Activitatea si experienta mea profesionala se regasesc in mai multe lucrari de cercetare, proiecte, publicatii in domeniile tehnologiei minerare, mineralogie sintetica, modelarea si optimizarea proceselor, soft tehnologic, simulare pilot a proceselor etc. Conduc ca manager firma MIGRAL, o microintreprindere cu activitate principala CD, din Bucuresti. Obiectivul meu principal este sa infiintez un centru experimental, si sa il transform intr-un incubator de tineri cercetatori, specializati in domeniul tehnologiilor siderurgice, care sa devin capabil sa puna in aplicare idei novatoare in domeniile mediului, eficientizarii si calitatii, si sa ofera otelariilor din Romania aplicatii si idei competitive pentru depasirea decalajului creat fata de industria moderna din tarile dezvoltate. Consider importanta si necesara comunicarea dintre specialisti, informarea si formarea de opinii in domeniul cercetarii, schimbul de experienta si colaborare, nu numai cu cei activi care au deschis deja drumul, dar mai ales cu cei care au intarziat sau tinerii absolventi cu potential inca nepus la evidenta. Vreu sa cred ca, cu experienta lunga pe care o am in domeniu, pot sa-i indrum, sa-i ajut, sa-i cooptez in proiectele mele de viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top