Gratian Mihailescu: „Fondurile europene – o himera pentru Romania”

euro_monezi.jpg

Gratian MihailescuDecizia CCR de la inceputul anului  privind neconstitutionalitatea legii descentralizarii a venit la pachet cu observatiile expertilor Comisiei Europene privind Acordul de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor europene pe viitoarea perioada financiara 2014 – 2020. Ambele arata slaba capacitate administrativa a aparatului guvernamental, de a elabora documente strategice pentru dezvoltarea Romaniei pe termen lung. Daca legea descentralizarii urmarea controlul politic absolut la nivel regional si mai putin realizarea unei regionalizari eficiente, documentul pe baza caruia se vor da banii europeni in urmatorii 6 ani a fost catalogat de expertii europeni ca fiind „fara viziune” si „dezamagitor”.

Anul trecut scriam ca una dintre cauzele slabei absorbtii pentru perioada care a trecut a fost lipsa unor indicatori reali de dezvoltare si stabilirea unor obiective incoerente in documentele strategice. Problemele se repeta, chiar daca Bucurestiul a primit semnale nenumarate anul trecut si a existat un dialog informal cu Bruxelles. Comisia Europeana reproseaza guvernului ca nu exista nici o strategie coerenta si obiectivele ar trebui reconsiderate, slaba calitate a documentelor strategice fiind ingrijoratoare pentru viitorul fondurilor europene in Romania. La nivel guvernamental nu exista un plan de dezvoltare coerent, obiective si indicatori clari, nu exista strategii SWOT pe diverse domenii de activitate, nu putem racorda nevoile noastre de dezvoltare cu nevoile UE.

Cronologic, negocierile cu Comisia au inceput undeva in primavara lui 2013, atunci cand expertii Comisiei au spus despre draftul documentului „propunerea facuta de guvernul Romaniei nu intruneste inca minimele conditii de calitate si credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare”. In luna iunie Comisia a considerat propunerea romana neprofesionista, sustinand ca Guvernul Romaniei a copiat efectiv documentatia europeana: „Copy/paste dupa CSR-uri, neancorat in analiza tematica. Nicio lectie invatata din implementarea programelor 2007-2013, pentru multe sectoare)”. In luna iulie Teodorovici declara ca Acordul de Parteneriat care urmeaza sa fie trimis la Bruxelles in toamna anului 2013 trebuia sa fie „un document de buna calitate”. La sfarsitul lunii decembrie, dupa aproape un an de negocieri si dialog informal cu expertii CE, partea romana a primit verdictul: „Global, documentul demonstreaza insuficienta orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise intr-o maniera prea vaga, nu sunt suficient de concrete si ar trebui reconsiderate, impreuna cu obiectivele propuse. Realizarile asteptate trebuie sa fie mai concrete, stabilind legaturi mai bune intre zonele de finantare identificate si rezultatele asteptate„.

Un comunicat de presa al Ministerului Fondurilor Europene da asigurari ca Acordul de Parteneriat va fi transmis Comisiei Europene pana la sfarsitul lunii ianuarie, cu modificarile impuse. „…nu exista nicio intarziere in procesul de pregatire si transmitere a documentului catre CE. Pentru comparatie, alte state membre UE nu au trimis pana in prezent niciun document de programare serviciilor Comisiei Europene” sustine comunicatul.

Unul dintre think tankurile importante din Romania, lansa un comunicat de presa in care vorbea despre incapacitatea Romaniei de a pregati un Acord de Parteneriat competent si ca un asemenea document necesita un nou mod de lucru, atat in interiorul tarii, cat si in relatia cu CE.

Se pare ca nu am invatat nimic din esecul fondurilor europene din perioada 2007-2013. Asta in timp ce Croatiei, noua membra a UE, i-a fost aprobat inca din septembrie 2013 planul de investitii alocat fondurilor de coeziune pentru 2014-2016. Autoritatile poloneze au finalizat Acordul de Parteneriat in data de 23 octombrie, in curand avand acceptul pentru cele 15 Programe Operationale regionale si 6 nationale, variantele de proiect fiind deja publicate. Ungaria a publicat versiunea a Acordului de Parteneriat in iulie 2013. Noi suntem in ianuarie 2014 si nu am reusit inca sa elaboram un document, pe baza caruia sa fie construite viitoarele Programe Operationale.

Pe langa incapacitatea administrativa a Guvernului de a elabora documentele necesare, viitoarea legislatie europeana ne va impune strictete in justitie. O rezolutie propusa de o Comisie a PE, cere aplicarea „imediata” a unui sistem de monitorizare a respectarii valorilor fundamentale ale UE, cu amenintarea inghetarii fondurilor europene. Aceasta rezolutie vine dupa ce comisarul pentru Justitie, Viviane Reding, declarase, in noiembrie 2013, ca executivul european are nevoie de noi mecanisme de aparare a statului de drept, ca reactie la crizele constitutionale din Ungaria si Romania, sau chestiunea romilor din Franta, in 2010. Deci la urmatoarele derapaje ale statului de drept, Comisia probabil va avea dreptul sa blocheze fondurile. Iar statul de drept in Romania este foarte sensibil, exemplele cele mai actuale sunt legate de decizia CCR privind neconstitutionalitatea legii descentralizarii sau modificarile Codului Penal cunoscut ca si „Martea Neagra”.

Am scris in trecut ca performanta administrativa si capacitatea institutionala sunt cei mai importanti factori in procesul de absorbtie. Politica de coeziune a UE este gestionata si pusa in aplicare in primul rand de catre administratia publica a statelor membre ale UE si, prin urmare, contextul institutional si sistemul de administratie publica al unei tari sunt principalii parametri pentru o realizare eficienta si eficace a politicii. Indexul Libertatii Economice pe 2014 dat publicitatii de Heritage Foundation in parteneriat cu The Wall Street Journal, claseaza Romania pe locul 62 in lume ca si grad de libertate economica: Economia ar merge bine daca nu ar fi problemele din institutii.

Deci problemele de absorbtie ale Romaniei nu sunt legate de realizarea regionalizarii asa cum au sustinut majoritatea politicienilor in mass-media. Elaborarea unor documente unde obiectivele si indicatorii de dezvoltare sa fie clar identificati, stabilirea unor planuri si strategii coerente conform prioritatilor europene, independenta justitiei si pastrarea statului de drept, precum si o administratie performanta, cu institutii eficiente la nivel central, regional si local sunt factorii care cresc capacitatea de absorbtie. Ori la noi, toate acestea sunt practic inexistente ceea ce poate face o fata morgana din fondurile europene, pe urmatoarea perioada.

Articol publicat de Gratian Mihailescu pe site-ul Europuls

Europuls este o organizatie non-guvernmentala formata din tineri romani experti in afaceri europene. Scopurile ei sunt imbunatatirea cunostintelor romanilor despre Uniunea Europeana si incurajarea unei mai bune comunicari despre Romania la nivel european prin schimburi de idei si a celor mai bune practici. Europuls publica articole si analize, organizeaza dezbateri, seminarii si conferinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *