Gratian Mihailescu: Imposibilul drum al Romaniei de la guvernarea centralizata la guvernanta pe mai multe nivele

Harta_regiuni.png
Gratian MihailescuCCR a decis saptamana trecuta in unanimitate de voturi ca legea descentralizarii este neconstitutionala, pentru ca incalca principiul autonomiei locale si regimul constitutional al proprietatii. Legea descentralizarii se va intoarce in Parlament pentru a fi pusa in acord cu motivatia CCR.

Regionalizarea pare un obiectiv indepartat pentru guvern. In urmatorul articol incerc sa definesc conceptual cei doi termeni guvernare vs guvernanta si sa argumentez de ce regionalizarea prin guvernanta pe mai multe nivele nu va fi functionala in cazul Romaniei.

Guvernare vs Guvernanta

Termenul guvernanta nu apare in DEX, iar de aici poate aparea confuzie, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizati cu termeni din stiintele politice sau relatii internationale. Termenul de guvernanta desemneaza forme de guvernare alternative, altceva decat eram obisnuiti pana acum prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului si raspundere ministeriala directa. Guvernanta reprezinta un altfel de guvernare, moderna, ce corespunde dinamicii si complexitatii lumii globalizate, care vizeaza (re)distribuirea puterii in spatiul public printr-o (re)negociere a autoritatii si o decizie a politicilor publice facute in parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autoritati publice – societate civila).

Guvernanta multi-nivel este stilul de guvernare european, modern, care se bazeaza pe principiul subsidiaritatii, principiu ce apare stipulat in Tratatul de la Lisabona de peste 30 de ori. Principiul subsidiaritatii prevede ca deciziile politice trebuie intotdeauna sa fie luate cat mai aproape de cetateni si in interesul lor. Conceptul de democratie participativa face si el parte din Tratatul de la Lisabona, care promoveaza interactiunea intre cetateni si institutii, initiativa cetatenilor fiind exemplul a ceea ce inseamna guvernanta europeana. Guvernanta pe mai multe niveluri se bazeaza pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea actiunii colective fara interventia obligatorie a statului, implicarea institutiilor si a actorilor care nu apartin sferei guvernului, implicarea retelelor de actori autohtoni, mai ales a societatii civile, a mediului de afaceri si a beneficiarilor („stakeholders”), precum si actiunea comunicativa a acestora. Guvernanta implica o decizie politica de jos in sus conform intereselor comunitatii locale sau regionale. Pentru a fi realizabila, aceasta decizie trebuie sa vina din partea unei administratii publice transparente, competitive si eficiente.

Regionalizarea si Descentralizarea

Nu demult Guvernul si-a asumat in Parlament raspunderea privind proiectul descentralizarii. Majoritatea societatii civile a protestat impotriva acestui proiect, care va da puteri depline presedintilor de CJ-uri. Am scris despre acest lucru si despre faramitarea deciziei administrative, lucru care poate arunca Romania in Evul Mediu. Probabil aceasta descentralizare e un prim pas spre viitoarea regionalizare, deci probabil pe viitor vor fi constituite Consilii Regionale, iar o parte de atributii vor fi transferate acolo. Scriam de ceva timp ca din punctul de vedere al Comisiei Europene, regionalizarea nu se poate face fara a avea o descentralizare administrativa.

Modul in care acest proces de descentralizare se contureaza ridica semne de intrebare asupra viitorului proces de guvernanta in Romania: fara o consultare academica, fara o consultare a sectorului privat, fara participare a societatii civile. „Lumea civilizata s-a construit prin forta unor oameni, nu toata societatea a participat la modernizarea ei” spunea unul dintre presedintii de CJ, in timp ce vicepremierul Dragnea spunea „am facut foarte multe dezbateri publice. Si eu, si colegii mei am vorbit la foarte multe posturi”.

In acest mod s-a pregatit descentralizarea. E greu de crezut ca vom trece instant la un nivel de  guvernare modern, promovat prin guvernanta pe mai multe nivele din moment ce „fauritorii” acestui proces  gandesc in acest fel. Faptul ca legea descentralizarii a fost declarata neconstitutionala de toti judecatorii CCR, dovedeste faptul ca proiectul isi dorea mai mult sa mareasca parghiile controlului politic la nivel local si regional decat o functionare eficienta pe mai multe nivele a administratiei publice.

Descentralizarea si regionalizarea pot imbunatati nivelul de functionare administrativa, in cazul in care se face o reforma. Regionalizarea si descentralizarea, asa cum sunt creionate acum arata ca o forma fara fond. Vorbim despre descentralizare insa nu vorbim despre descentralizare fiscala si redistributie, vorbim despre absorbtie de fonduri europene, dar nu vorbim despre slaba capacitatea administrativa, vorbim despre reducerea disparitatilor economice, dar nu aducem argumente si planificari de dezvoltare regionala. Plus falimentul municipalitatilor despre care am scris anul trecut: 1.000 de unitati administrative din totalul celor 2.861 de comune din Romania se afla in pragul falimentului, deci reforma unitatilor administrativ-teritoriale neperformante (sate, comune, orase) nu a fost luata in calcul deloc in acest proces de descentralizare.

In plus, resursele vor fi gestionate tot la centru, iar acesta va controla in continuare judetele, financiar si politic. Gestiunea banilor va fi de 50 local si 50 central, fara nici o schimbare fata de trecutul centralizat.

Intr-un raport din 2013 al Comisiei Europene, Romania ocupa ultimul loc atunci cand e vorba de guvernare regionala. Presedintii de CJ, detin un control financiar si legislativ, care le permite sa mentina electoratul, antreprenorii si firmele  clientelare care varsa sume importante in bugetul partidului. Nu exista transparenta decizionala, nu exista competitie, responsabilitate la nivel local si regional. Procesele de achizitii publice sunt expuse mai mult la fenomenul de coruptie, la nivel local si regional din cauza legaturilor mai apropiate si fara putere de control dintre oamenii de afaceri si politicieni. Aceste legaturi au ajuns in ultimul timp sa fie legale, fraudele cu fonduri publice sau fonduri europene se realizeaza legal, cu documente legale, folosind siretlicuri legislative. Singurul mod prin care ele pot fi depistate este urmarirea fiecarui caz individual si demonstrarea legaturilor de cumetrie existente. Din pacate lipsa societatii civile active si controlul politic al  mass-media la nivel local si regional nu permit acest lucru.

Guvernanta pe mai multe nivele poate functiona doar atunci cand exista o societatea civila activa la nivel local si regional, mass-media independenta la nivel local si regional, un proces decizional transparent, iar deciziile se iau impreuna cu actorii implicati. Guvernanta pe mai multe nivele se poate realiza daca avem o administratie competitiva, responsabila, transparenta si eficienta. Descentralizarea si regionalizarea care se vor realiza – in cazul in care se vor realiza- sunt o forma fara fond, iar sistemul de functionare administrativ la nivel regional si local va ramane la fel de neperformant ca si pana acum.

Articol publicat de Gratian Mihailescu pe site-ul Europuls

Europuls este o organizatie non-guvernmentala formata din tineri romani experti in afaceri europene. Scopurile ei sunt imbunatatirea cunostintelor romanilor despre Uniunea Europeana si incurajarea unei mai bune comunicari despre Romania la nivel european prin schimburi de idei si a celor mai bune practici. Europuls publica articole si analize, organizeaza dezbateri, seminarii si conferinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *