Gratian Mihailescu: „O comparatie a utilizarii fondurilor de coeziune in Polonia si Romania”

Polonia_steag.jpg

Gratian MihailescuAcest articol este prima parte a unei analize comparative despre managementul fondurilor europene. Un masterand de la Universitatea Jagheloniana din Cracovia isi propune sa faca in lucrarea sa de dizertatie o comparatie intre gestionarea fondurilor europene in Polonia si Romania. Mi-a adresat un chestionar, cu numeroase intrebari dintre care le-am ales pe cele mai importante pentru acest articol.

 1. Care sunt principalele defecte ale sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune? Va rugam sa mentionati si sa explicati cel putin 3 dintre ele pe scurt.

In Romania cazul absorbtiei fondurilor europene a fost o problema strategica a tuturor guvernelor din 2007 pana in prezent. Din pacate, instabilitatea politica a avut o influenta negativa asupra fondurilor. Cele trei defecte despre care am scris in articolele de pana acum sunt:

Lipsa intelegerii fenomenului afaceri europene. Romania nu este inca conectata la mecanismul UE si politicienii nu au inteles importanta afacerilor europene. Romania sufera la capitolul lobby, fiind, probabil, ultima tara din UE cu cel mai mic numar de birouri nationale de la Bruxelles (ONG-uri, sectorul privat, reprezentari institutionale). Intelegerea deplina a mecanismelor specifice ale UE este un factor esential in cresterea eficientei de accesare a fondurilor structurale.

Lipsa de resurse umane. Un alt factor care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor UE a fost factorul resurselor umane: Lipsa unei strategii de atragere / de formare a tuturor resurselor financiare si non-financiare de catre societatea romaneasca, lipsa practicilor de management de proiect din sectorul public si privat, esecul de a mentine specialisti in administratia publica.

Coruptia si politizarea excesiva a fondurilor europene a fost o alta problema intalnita in sistemul privat si institutional romanesc. Achizitiile publice au fost expuse la fenomenul coruptiei, acestea reprezentand  moneda de schimb dintre partidele politice si sustinatorii lor in campaniile electorale.

2. Cat de eficienta este  guvernanta multi-nivel  in managementul fondurilor de coeziune?

Guvernanta pe mai multe niveluri este un concept modern, promovat de UE si de alte organizatii care reprezinta interesele regiunilor (AER, COR, CCRE), si se bazeaza pe principiul subsidiaritatii. In opinia mea, pe termen scurt, exista un impact negativ de functionare administrativa pe  trei niveluri (din cauza costurilor ridicate de functionare,  a birocratiei, si a posibilitatii aparitiei actelor de coruptie).

Pe termen lung, guvernanta pe mai multe niveluri are beneficiile sale (mai aproape de cetateni, nevoile locale vs finantari locale, si alegerile directe  regionale). Ar trebui remarcat faptul ca guvernanta pe mai multe niveluri nu functioneaza atunci cand este in stransa legatura cu incapacitatea administrativa si performanta slaba a administratiei publice.

Exemplul polonez a fost cel mai bun exemplu de management al fondurilor UE, deoarece diviziunea administrativa s-a realizat in 2 valuri din 1992 si 1999. A fost timp suficient pentru personalul implicat in administratia publica poloneza sa evolueze la un mecanism eficient (comunicatii si sarcini). Cand Polonia a inceput sa foloseasca fondurile UE, in 2004, au experimentat deja 5 ani de functionare administrativa pe mai multe niveluri.

In Romania, situatia este diferita, deoarece este inca o tara centralizata, si pentru a avea o guvernare multi-nivel functionala, ai nevoie de timp si de o reforma a administratiei publice, reforma care se lasa asteptata, nici un guvern de pana acum nefiind in stare de acest lucru.

Slovacia este exemplu negativ, atunci cand vine vorba de eficienta  guvernarii pe mai multe niveluri. Desi Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie din 2002, autoritatea regionala nu are nicio putere de decizie, care creeaza o nepotrivire intre descentralizarea functionala si politica.

3. Cum ar trebui sa arate reforma tertorial-administrativa pentru a avea un succes al utilizarii fondurilor europene?

Mai intai de toate politicienii din Romania si administratia publica trebuie sa inteleaga beneficiile reale ale aderarii la UE si modul in care UE functioneaza. Birouri de lobby ar trebui deschise la Bruxelles (pentru administratii regionale, pentru organizatiile care reprezinta industria , pentru alte asociatii si ONG-uri importante pentru sectorul economic romanesc).

Fiecare administratie trebuie sa aiba oameni bine instruiti in domeniul UE, care  sa se implice in managementul de proiect sau elaborarea unei cereri de finantare in functie de nevoile de dezvoltare stabilite prin programe si strategii realizate de aceiasi specialisti ai administratiei. Tot acest personal ar trebui sa fie motivat financiar, pentru a ramane in sectorul institutional. Schimbarea repetata a personalului nu aduce performanta si continuitate in procesul de absorbtie a fondurilor UE. 

In ceea ce priveste reforma teritoriala ar trebui sa fie facuta de jos in sus. Acesta ar trebui sa inceapa cu o reforma de la sate si comune (Romania este in top 3 tari din UE in ceea ce priveste numarul de municipalitati?!?). Un proces de consolidare este necesar pentru a vedea care municipalitate este capabila sa se sustina din punct de vedere financiar.

Guvernul ar trebui sa elaboreze politici de dezvoltare regionala in asa fel incat sa stimuleze competitia intre administratii pentru a-I motiva sa aplice la cat mai multe proiecte europene. Descentralizarea fiscala ar putea fi de ajutor in cazul in care resursele financiare vor fi distribuite in functie de nevoile de dezvoltare. Municipalitatile ar trebui sa devina competitive si nu ar trebui sa depinda de bani de investitii de la guvernul central (bani oferiti pe linie politica).

Intrebarile din partea a doua a articolului se refera la deficientele capacitatii institutionale a sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune, precum si la masurile care ar trebui luate pentru combaterea coruptiei, pentru ca in incheierea articolului sa mentionam trei sugestii pentru imbunatatirea sistemului de management al fondurilor europene pentru perioada 2014-2020.

Sursa: Europuls.ro

One thought on “Gratian Mihailescu: „O comparatie a utilizarii fondurilor de coeziune in Polonia si Romania””

  1. Balici Mihai spune:

    Cred ca nu este totul corect ce se spune in articol
    In primul rand coruptia generalizata a venit de la sistemul capitalist american si vest european
    capitalisamul este sinonim cu coruptia
    Desigur terenul din Romania a usurat misiunea coruptiei capitaliste
    In al doilea rand tot se compara cu Polonia ,ceea ce este total gresit
    Sa nu uitam ca Polonia a primit cadou de la America stergerea datoriei de 40 de miliarde de dolariin 1990 pentru contributia papei si solidaritatii in caderea socialismului si transformarea tarilor socialiste in piete de desfacere si salvarea capitalismului de la prabusire , ca sistem in putrefactie si decadent
    In alta ordine de idei Romania ca sa absoarba cele 25 de miliarde de euro pentru care cheltuie efectiv in cei 7 ani 35 de miliarde de euro , trebuia sa aloce anual o suma de minim 3-5 miliarde de euro in bugetul propriu , ori dvs ati vazut ca alocarea era de 100-200 de milioane si acelea in domenii neprioritare ,in domenii supuse coruptiei ,necontrolabile si nemasurabile
    Polonia iin schimb anual a alocat cca 5-8 miliarde de euro in bugetul propriu si astfel a reusit sa absoarba banii alocati
    Romania ca sa absoarba cei 15 miliarde asa zisi de la UE trebuie sa vedem in bugetul national o alocare de cel putin 8 miliarde de euro in acest an ,ori dupa cum vedeti abia se fac rost de 200-500 de milioane de euro si aceea imprumutati
    Absorbtia seamana cu o moara
    -introduci grau boabe si iese faina , noi vrem faina ,dar fara sa bagam grau in moara , nu se poate, polonezii au bagat grau mult si au scos faina de calitate buna si un pret bun si sunt in avantaj
    -noi chiar daca bagam grau , datorita coruptiei ,nepriceperii iese faina cu piatra pe care apoi o arunci ca pui in pericol si animalele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *