Incercari de eficientizare a Garzii financiare

Cel mai recent act normativ privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare (HG nr. 1324/2009, M.Of. nr. 800 din 24 noiembrie 2009) redefineşte relaţiile de coordonare şi subordonare ierarhică, raportat la competenţele preşedintelui ANAF, atribuţiile şi competenţele conducerii Comisariatului General, în concordanţă cu obligaţiile şi competenţele acordate prin contractele de management directorilor coordonatori şi directorilor coordonatori adjuncţi ai secţiilor Gărzii Financiare. Ceea ce remarcăm noi este faptul că se aduc importante completări cadrului normativ existent, din motive de eficientizare a instituţiei în discuţie. Apoi, dat fiind că integrarea României în UE a determinat creşterea semnificativă a tranzacţiilor comerciale cu partenerii din statele membre şi diversificarea formelor de fraudare a veniturilor bugetului, se aduc şi unele clarificări modului de cooperare cu instituţiile având atribuţii similare din aceste state, prin direcţia de specialitate din cadrul ANAF. 

      O perioadă îndelungată (18 ani), Garda Financiară a fost recunoscută ca fiind acea instituţie publică de control financiar, cu personalitate juridică, în subordinea MFP (ANAF), finanţată de la bugetul de stat, care din punct de vedere organizatoric include Comisariatul General, ca structură centrală de conducere şi coordonare, Secţiile judeţene şi Secţia Municipiului Bucureşti. Dacă iniţial secţiile în cauză – numărând cca. 1500 de comisari – au fost conduse de comisari şefi  secţie, ajutaţi de  comisari şefi  secţie adjuncţi (funcţii publice specifice), în prezent (conf. OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice) acestea sunt conduse de directori coordonatori, ajutaţi de directori coordonatori adjuncţi, încadraţi cu contract de management. Din perspectiva competenţelor de control, a fost extrem de criticabil faptul că deşi, cu ocazia controalelor efectuate, comisarii Gărzii Financiare descopereau acte şi fapte de fraudă şi evaziune fiscală, aceştia nu erau în drept să stabilească impozitele/ taxele/ contribuţiile cuvenite bugetului general consolidat, sustrase de la plată. De asemenea, dat fiind modul de reglementare al sarcinilor şi obiectivelor stabilite prin lege, nu constituiau un sprijin real pentru organele fiscale în creşterea gradului de conformare al contribuabililor privind achitarea obligaţiilor bugetare. Aceluiaşi personal i-a lipsit şi abilitarea legală pentru luarea măsurilor asigurătorii când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea, fapt ce a îngreunat recuperarea obligaţiilor fiscale stabilite. La toate aceste neajunsuri ale cadrului instituţional se adăuga şi faptul că nu a existat o procedură unitară pentru evaluarea prejudiciului fiscal, atunci când se constatau elemente/ împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. Abia anul trecut, din raţiuni de îmbunătăţire a procedurilor fiscale şi diminuarea evaziunii fiscale, Gărzii Financiare i s-au atribuit noi competenţe (prin OUG nr. 46/2009). De acum comisarii GF pot încheia acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, sesizând, după caz, organele de urmărire penală. Tot aceştia sunt abilitaţi să constate acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală, stabilesc implicaţiile fiscale ale acestora şi dispun, în condiţiile Codului de procedură fiscală, luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. La solicitarea procurorului pot să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispoziţiilor legale a căror respectare o controlează, întocmind procese-verbale prin care pot evalua prejudiciul cauzat aferent operaţiunilor verificate. Toate actele procedurale pot constitui mijloace de probă. Drept sarcină permanentă o întâlnim pe aceea potrivit căreia comisarii GF efectuează, în exercitarea controlului operativ şi inopinat, monitorizări şi verificări necesare prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor de fraudă şi evaziune fiscală. Cel mai recent act normativ privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare (HG nr. 1324/2009) redefineşte relaţiile de coordonare şi subordonare ierarhică, raportat la competenţele preşedintelui ANAF, atribuţiile şi competenţele conducerii Comisariatului General, în concordanţă cu obligaţiile şi competenţele acordate prin contractele de management directorilor coordonatori şi directorilor coordonatori adjuncţi ai secţiilor Gărzii Financiare. Ceea ce remarcăm noi este faptul că se aduc importante completări cadrului normativ existent, din motive de eficientizare a instituţiei în discuţie. Astfel, la constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, comisarii au dreptul de a stabili impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume cuvenite bugetului general consolidat, sustrase de la plată, urmând să sesizeze organele de urmărire penală. A fost înlăturat şi obstacolul juridic ce îngrădea angrenarea personalului GF în acţiuni de  sprijinire a organelor fiscale în creşterea gradului de conformare al contribuabililor privind achitarea obligaţiilor bugetare. În domeniul activităţii de control se stabileşte forma şi conţinutul formularului de proces-verbal care se încheie de comisari când constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, precum şi procedura de aplicare a acestui document. Tot acum, prin luarea măsurilor asigurătorii se poate acţiona operativ pentru prevenirea situaţiilor în care contribuabilii îşi înstrăinează bunurile din patrimoniu, cu consecinţa îngreunării recuperării prejudiciului fiscal. Apoi, dat fiind că integrarea României în UE a determinat creşterea semnificativă a tranzacţiilor comerciale cu partenerii din statele membre şi diversificarea formelor de fraudare a veniturilor bugetului, se aduc şi unele clarificări modului de cooperare cu instituţiile având atribuţii similare din aceste state, prin direcţia de specialitate din cadrul ANAF. 

 

 

About Ionel Bostan

Ionel Bostan este publicist şi prozator – membru al Uniunii Scriitorilor (USR) şi Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR). N.21 februarie 1962, Giurgeşti-Tg.Frumos, judeţul Iaşi. Studiază Economia şi Dreptul la Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi. Profesor universitar din anul 2002.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *