INTERVIU Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFE: Fondurile europene 2014-2020 vor fi mai usor de absorbit decat cele aferente programarii anterioare

marian-dobrila-300x180.jpg

Marian-DobrilaMarian Dobrila detine functia de vicepresedinte al ACRAFE din 2011, fiind coordonatorul activitatii principalei asociatii a consultantilor specializati in accesarea si absorbtia fondurilor europene. Are un rol important in activitatea de reprezentare a ACRAFE in relatia cu autoritatile de management a fondurilor europene, fiind initiator si sustinator a numeroase propuneri de imbunatatire a cadrului de reglementare si implementare pentru aceste fonduri.

Este, de asemenea, si initiatorul PACT-ului societatii civile romanesti pentru fonduri europene, initiativa care isi propune sa coordoneze actiunea in comun a principalilor actori ai societatii civile prezenti in procesul de absorbtie: companii de consultanta, sindicate, patronate, ONG, institutii de invatamant.

Finantare.ro: Sustineti ca in urma unui audit al Comisiei Europene mai multe companii din Romania vor trebui sa restituie fondurile europene primite deja. Este totusi posibil asa ceva? Care ar fi motivele principale pentru care s-a ajuns la o asemenea decizie?

Marian Dobrila: Din pacate, este crudul adevar, se cer banii inapoi in masa. Incepand cu luna mai 2015, au fost  emise multe procese verbale de impunere catre beneficiarii POSCCE Axa 1, masura de investitii productive pentru IMM. Pe baza unui sondaj realizat in randul membrilor ACRAFE, am constatat ca numarul de proiecte afectate este 15, iar sumele solicitate a fi rambursate in valoare de peste cinci milioane de euro. Cu siguranta la nivelul tarii cifrele sunt mult mai mari, dar datele nu au fost puse la dispozitia publicului, asadar nu avem acces la o statistica exacta la care sa ne raportam.

Doua precizari:

  • Auditul Comisiei Europene, care este declansatorul acestui fenomen, a fost realizat in 2015 (finalizat in februarie), iar concluziile acestuia au impus o reanaliza a tuturor proiectelor depuse in cadrul POS CCE Axa 1, incepand cu anul 2008;
  • Nu vorbim de suspiciuni de frauda, ci de o diferenta de interpretare a legii dintre AM POSCCE si Comisia Europeana. Mai exact, la depunerea solicitarilor de finantare, firmele completau o declaratie privind incadrarea intr-una dintre categoriile de IMM eligibile in cadrul programului: firma mica sau mijlocie. incadrarea se facea pe baza  interpretarii legii 346/2004 a IMM-urilor, iar autoritatea verifica datele si valida sau corecta declaratia. Reprezentantii AM POSCCE verificau daca o intreprindere completa si efectua corect incadrarea in categoria IMM. Martor acestor verificari stau solicitarile de informatii suplimentare privind datele introduse in declaratii trimise beneficiarilor si chiar rectificarea unor incadrari. Din pacate, in 2015, Comisia Europeana a considerat aceste interpretari ale legislatiei pe care s-au bazat incadrarile ca fiind incorecte.

De exemplu, in 2009, daca doua firme erau controlate de persoane fizice diferite, care nu erau rude sau nu aveau un acord de control in comun al firmelor, nu erau considerate legate. Conform noii interpretari, daca doua firme au actionari comuni sunt legate.

Largirea intelesului de firme legate merge mai departe, in unele situatii luandu-se in calcul la stabilirea legaturilor si faptul ca exista sau nu relatii comerciale dintre firme, sau daca exista persoane de comune care decid asupra strategiei comerciale a firmei. Este un singur exemplu, sunt multe altele.

Vorbim in mod evident de o eroare sistemica, o inexactitate la nivelul sistemului de control al fondurilor europene, pentru care Guvernul trebuie sa-si asume raspunderea, nu sa paseze greseala catre beneficiari. Cu toate ca societatea civila a reactionat rapid si ferm la adresa Ministerului Fondurilor Europene, Autoritatii de Audit si a celorlalte ministere de gestionare a fondurilor, situatia a ramas neschimbata si ne apropiem de momentul in care banii vor trebui platiti.

S-au vehiculat la intalnirile dintre pagubiti si autoritati explicatia ca Autoritatea incearca sa se prevaleze de o declaratie pe propria raspundere semnata de solicitanti prin care isi asumau corectitudinea incadrarii in categoria de IMM. Nu inteleg insa cum poate un solicitant sa judece propria incadrare dupa criterii pe care nici Autoritatea de Management nu le-a inteles in mod corect si, in consecinta, nu le-a definit clar. Observatiile Comisiei Europene au venit exact acolo unde legea era interpretabila, neclara.

Era responsabilitatea Autoritatii de Management sa clarifice aceasta interpretare inainte de a fi depuse proiectele spre finantare si de a pune la dispozitia solicitantilor criterii de evaluare clare si corecte.

Asadar, declaratia pe propria raspundere in aceasta situatie este un document al carui continut este lipsit de valoare si greseala apartine in mod evident statului.

Finantare.ro: Ce programe vor fi afectate de aceste prevederi? Ce tipuri de proiecte vor fi reevaluate?

Marian Dobrila: Deocamdata au fost afectate doar proiectele finantate prin POSCCE, dar pe viitor astfel de abuzuri sunt posibile pe orice program de finantare european sau national. Practic, se creeaza un precedent periculos. Orice beneficiar se poate teme, pe buna dreptate, ca intr-o zi poate fi judecat retroactiv dupa alte reguli, ca i se poate cere o suma de bani deja investita inapoi si ca urmare poate fi  impins in situatii extreme, chiar de incetare a activitatii.

Din pacate, acest tip de tratament abuziv nu se aplica numai in cazul fondurilor europene. Romanii sunt de ani buni victimele neasumarii propriilor greseli de catre administratia publica si supusi interpretarilor retroactive ale legii. Este urmarit scopul pe termen scurt, remedierea prejudiciului prin imputarea neclaritatilor legislative contribuabililor, fara ca cineva sa ia in calcul ca scaderea increderii antreprenorilor in stat care trage dupa sine consecinte economice pe termen lung.

Finantare.ro: Credeti ca va exista totusi o alternativa la aceasta situatie?

Marian Dobrila: Exista o alternativa, singura legala si corecta: suportarea pagubei de la bugetul statului. Este o decizie politica grea, care in general se ia numai cand aduce cu sine un numar semnificativ de voturi. Este simplu, decat sa accepti sa platesti zeci de milioane de la buget pe mandatul tau pentru a repara o greseala a institutiei, mai bine “pasezi pisica”, nu conteaza ca este injust.

O altfel de decizie nu poate veni de la functionari, ci doar de la ministri si ar necesita un alt tip de atitudine, aceea de responsabilitate pentru propriile actiunile. Cand solutia propusa este de a periclita continuitatea activitatii atator beneficiari de fonduri europene, implicit a mii de locuri de munca si a investitiilor care sustin sectoarele critice ale economiei, cele productive, nu putem vorbi de o atitudine responsabila. Este mai comod sa risti sa fii dat in judecata, ceea ce se va intampla in multe cazuri, si, peste ani, altii sa plateasca pentru consecintele iresponsabilitatii tale.

Intre timp a aparut si un factor favorabil: parcurgem o perioada tumultoasa din punct de vedere politic, romanii sunt furiosi si au obosit sa fie martorii tergiversarilor si pasarii responsabilitatii. Acum este momentul oportun ca situatii de acest gen sa fie discutate si solutionate sub presiunea dorintei de a vedea concret pasii schimbarii.  

Finantare.ro: Ce credeti ca se va intampla cu fondurile europene alocate prin noul exercitiu financiar 2014-2020?

Marian Dobrila: Fondurile europene in 2014-2020 vor fi mai usor de absorbit decat cele aferente vechiului orizont de programare. Sunt cateva avantaje indiscutabile:

  • strategia de impartire a banilor este mai clara si, in plus, este sustinuta si prin ghidurile programelor de finantare. Aceasta face ca selectia sa fie de la inceput tintita si sa se evite marele buluc de proiecte din trecut, cand aveau de castigat proiectele care inventau punctaje de selectie si puneau bine virgulele;
  • banii sunt alocati mai rapid, in principiu, in 2015-2017, urmand a fi lansate sesiuni de finantare in care se vor aloca majoritatea fondurilor. Atat absorbtia banilor europeni, cat si impactul lor in eonomie sa vor vedea mai repede si mai bine;
  • datorita mecanismelor deja mature de prefinantare, sub forma cererilor de plata, prin care beneficiarul plateste catre furnizor doar cota lui, iar grantul este platit direct de stat, povara finantarii de catre beneficiar este substantial redusa.

Din pacate, exista si un mare “dar”, din doua motive:

  • lipsa de motivare a functionarului public care se ocupa de gestionarea fondurilor europene duce la tot felul de piedici administrative. Supusi de cativa ani la amenintari constante si sustinute, functionarii publici au ca principala preocupare sa-si apere pielea. Sigur, e ceva firesc sa fie atenti la respectarea legii, dar sunt institutii care duc aceasta politica pana la absurd. Se intampla de multe ori ca Autoritatea de Management sa intepreteze intr-un anumit fel o speta, iar functionarul care semneaza sa aiba o alta interpretare, mai restrictiva, pentru a se acoperi de eventualele interpretari care i s-ar putea imputa in viitor; nu mai vorbim de situatiile neclare din ghid, care mai mereu sunt interpretate in defavoarea solicitantului de fonduri.
  • Acest tip de evenimente in care ti se cer banii inapoi prin interpretarea retroactiva a legii marcheaza un precedent periculos si reduc increderea solicitantilor in sistem.

Finantare.ro: Beneficiarii se plang de modalitatea de inscriere a proiectelor, respectand principiul primul venit, primul servit. Care este opinia dumneavoastra legata de acest subiect?

Marian Dobrila: Principiul primul venit-primul servit functioneaza in toata lumea, modul in care este implementat este diferit. De exemplu, pe PNDR este bine implementat. Exista sesiuni deschise pentru cei cu punctaj mare in prima luna, iar apoi pragul de punctaj scade lunar, permitand treptat accesul celorlalti. Asta inseamna ca proiectele care aduc cele mai mari beneficii obiectivelor programului de finantare beneficiaza de o luna fara competitie. Pe masura ce trece timpul, scade treptat pragul, dand posibilitatea si celor cu punctaje mai mici sa solicite finantare. Punctaj mare inseamna importanta strategica, de exemplu proiecte care produc si isi distribuie productia direct catre consumator, eliminand verigile intermediare care de multe ori sunt parazitare.

Insa, nu sunt de acord cu primul venit – primul servit cand acest sistem genereaza o competitie a tastelor de la calculator, iar banii se epuizeaza in cateva secunde. In aceste situatii este mult mai potrivit un termen limita si o selectie in functie de punctaj. Nu poti sti tot timpul de la inceput cati solicitanti vei avea si cat de repede, dar se poate face o evaluare de bun simt.

Finantare.ro: Ce recomandari aveti pentru cei care inca mai vor bani europeni? Mai sunt fondurile europene o solutie in momentul de fata?

Marian Dobrila: Cu toate ca oportunitatile pentru ca IMM-urile sa atraga investitii din fonduri europene s-au diminuat pe noul orizont de programare, acestea reprezinta inca o sursa utila, in special pentru cei care vor sa ofere servicii inovatoare, sau se adreseaza unei zone de servicii care nu ar fi rentabile fara finantare nerambursabila, dar aduc valoare adaugata mare in economie.

Voi da explicatii si doua exemple care sa acopere cele doua directii esentiale: inovarea si importanta strategica.

1. Veti auzi aproape la ordinea zile de “proiect inovator”, sau in anglo-romana “inovativ”. Chiar si pentru accesare finantarilor de minimis pentru microintreprinderi, criteriul de inovare va fi esential, nu mai vorbim de accesare multelor tipuri de finantari dedicate cercetarii, dezvoltarii si inovarii, unde e conditie de eligibilitate. Ce inseamna inovare? inseamna sa creezi un produs sau un serviciu nou, mai valoros pentru consumator: mai ieftin, mai bun calitativ, mai prietenos cu mediul inconjurator, mai bun pentru societate. Cateodata inovarea nu se reflecta intr-un produs nou, dar metoda de productie este mai eficienta, mai ecologica, etc.

De exemplu daca o firma construieste o spalatorie de masini care recircula apa, nu foloseste substante chimice si curata mai bine, este un serviciu inovator. Gradul de inovare il poate stabili evaluatorul, comparand cu ceea ce exista pe piata relevanta. in cazul unei spalatorii piata relevanta este cea locala, in cazul unei biciclete poate fi cea mondiala, daca avantajele competitive sustin efortul de penetrare a pietelor internationale.

In cazul unui proiect inovator practic fondurile nerambursabile “platesc” riscul suplimentar de a aduce pe piata un produs, serviciu sau metoda de productie mai bune, risc pe care produsele vechi, cu piata deja formata nu il au. Este un fel de stimulare a progresului, pe toate planurile.

2. In al doilea caz, chiar daca nu avem de-a face cu un proiect inovator, putem avea de-a face cu un proiect cu valoare strategica mare. De exemplu, o agro-pensiune presupune o munca mult mai mare pentru a functiona. Proprietarul se ocupa si de productia alimentelor, si de identificarea de producatori locali care ar putea sa asigure turistilor produse bune, si de crearea unui serviciu turistic care sa creasca atat calitatea experientei turistului cat si valoarea zonei. O agro-pensiune creste valoare zonei, stimuleaza turistul sa revina si sa recomande serviciile turistice mai departe si creaza dezvoltarea celorlalti producatori locali care isi gasesc o piata de desfacere. De aceea, aceste obiective au prioritate la finantare si obtin un punctaj bun, ca o complensatie pentru faptul ca distribuie mai multa valoare adaugata turistului, oarecum in detrimentul actionarului.

2 thoughts on “INTERVIU Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFE: Fondurile europene 2014-2020 vor fi mai usor de absorbit decat cele aferente programarii anterioare”

  1. Balici Mihai spune:

    Solutie este iesirea urgenta din structurile mafiote UE,NATO si preluarea tarii prin forte proprii
    In loc sa platim contributia la bugetul UE DE DOUA MILIARDE ANUAL , sa nationalizam si sa alungam imperialistii colonialisti care ne-au furat petrolul ,gazele si alte bogatii , sa nu ne mai imprumutam la bancile imperialiste nenorocite care distrug tari intregi , mai bine prin forte proprii construim o societate bazata pe egalitate ,fraternitate si fara talhari jefuitori de tara
    Cu niste stahanovisti si oameni fara scoala am scos tara din mocirla burghezo-mosiereasca , cu savanti cu studii la Paris Oxford ,Haward suntem falimentari si ne uitam cu ochii in soare poate ,poate vine un investitor strain si traim de pe o zi pe alta din imprumuturi externe
    Popor trebuie sa ne luam soarta in maini proprii si alungati din tara pingelerii de la Bruxell , cu cat mai repede cu atat mai bine si poate ne aliniem Rusiei d-lui Putin, singura solutie viabila si de viitor .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *