INTERVIU Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFE: Vanatoarea de beneficiari distruge complet perspectivele fondurilor europene in Romania

Marian Dobrila detine functia de vicepresedinte al ACRAFE din 2011, fiind coordonatorul activitatii principalei asociatii a consultantilor specializati in accesarea si absorbtia fondurilor europene. Are un rol important in activitatea de reprezentare a ACRAFE in relatia cu autoritatile de management a fondurilor europene, fiind initiator si sustinator a numeroase propuneri de imbunatatire a cadrului de reglementare si implementare pentru aceste fonduri.

Este, de asemenea, si initiatorul PACT-ului societatii civile romanesti pentru fonduri europene, initiativa care isi propune sa coordoneze actiunea in comun a principalilor actori ai societatii civile prezenti in procesul de absorbtie: companii de consultanta, sindicate, patronate, ONG, institutii de invatamant.

Finantare.ro: Vorbiti-ne putin despre ACRAFE si despre rolul pe care il aveti dumneavoastra in aceasta asociatie.

Marian Dobrila: ACRAFE a aparut in 2008, pentru a raspunde unei nevoi care devenea din ce in ce mai pregnanta in randul profesionistilor in fonduri europene: crearea unei organizatii puternice, care sa devina un partener de dialog cu autoritatile romane insarcinate cu gestiunea si implementarea fondurilor europene. Consultantii si beneficiarii aveau nevoie atunci, si au nevoie din ce in ce mai mult acum, de o voce comuna si puternica, necesara pentru a propune si implementa solutii pentru eficientizarea absorbtiei fondurilor europene, si, mai important, a impactului pe care aceste fonduri il au in economie.

Ca initiator al ideii infiintarii unei asociatii, am transmis propunerea de a fi membru fondator unui numar de peste 20 de companii care la acea vreme mi s-au parut relevante ca experienta, portofoliu si echipa. Era o vreme cand consultantii mari erau priviti ca „tigri”, jucatori puternici, dar individualisti, iar unitatea intre ei o utopie. Pentru acesti consultanti erau perspective uriase, 30 de miliarde de euro in cativa ani, din care 1 miliard de euro pentru consultanta. Criza nu lovise decat in parte, deci fiecare isi vedea un viitor luminos.

La 8 luni dupa ce am initiat acest proiect, 5 companii plus compania pe care o reprezentam au initiat formarea acestei asociatii, care s-a nascut in mai 2008. In cei aproape 5 ani care s-au scurs de la infiintare, ACRAFE a reusi sa devina unul dintre cele mai reprezentative organisme profesionale in domeniul fondurilor europene. Reunim deja peste 50 de companii de consultanta si beneficiem de contributia unora dintre cei mai buni specialisti in domeniu. Reprezentam aproximativ 3.000 de beneficiari care ne-au incredintat proiectele lor. Am emis peste 100 de propuneri de eficientizare a managementului si implementarii fondurilor europene, din care mai mult de jumatate au fost implementate. Suntem implicati in conceptia documentelor pentru perioada de programare urmatoare.

Putem spune ca ce ne-am dorit s-a implinit si ca sunt premise sa fim unul dintre partenerii adevarati, parte a unui sistem de management performant pentru fondurile europene pentru 2014-2020.

Care sunt cauzele, in opinia dumneavoastra, care au condus la o rata de absorbtie atat de mica a fondurilor europene?

Marian Dobrila: Primul considerent: absorbtia nu e cea prezentata pregnant in mass-media in ultimii ani. Nu e 10% si nu vom termina cu 20%. Am facut o analiza pe cifre si fapte intr-un articol recent in care argumentez ca absorbtia neta a fondurilor europene va fi intre 50% si 75% la sfarsitul anului 2015, ultimul an de absorbtie din actuala perioada de programare. Pentru primul exercitiu asa de complex nu e nici bine, nici rau.

Principalele probleme de absorbtie le consider:

• Insuficienta capacitate administrativa a autoritatilor care gestioneaza fondurile europene: structura institutionala deficitara (fondurile gestionate de multe autoritati, MAEUR are atributii limitate si capacitate redusca), salarii mici la multi dintre cei care gestioneaza fondurile europene, norme si proceduri de lucru ineficiente, insuficienta utilizare a asistentei tehnice;
• Autoritatile beneficiare (cele pentru care sunt destinate peste 80% din fondurile europene) sunt nepregatite sa foloseasca banii (aceleasi probleme ca mai sus: salarii mici pentru cei care se ocupa cu proiecte, lipsa unei unitati specializate in cadrul autoritatii pentru dezvoltarea acestor proiecte, proceduri interne insuficiente); Acum 1 an de zile, dupa ce Ministerul Sanatatii a castigat proiecte de zeci de milioane de euro, politicienii au desfiintat directia de proiecte si au distrus capacitatea Ministerului Sanatatii sa-si implementeze proiectele castigate.
• Volatilitatea foarte mare a pozitiilor de management: oamenii vin si pleaca, uneori cu puterea. Nimeni nu are capacitatea sa creeze ceva durabil, in fiecare zi se schimba ceva si se ia de la zero.
• Lipsa unitatii partenerilor din societatea civila, ceea ce lasa loc la masuri abuzive din partea statului si a unor blocaje eterne.

Principala problema nu cred ca e absorbtia, ci faptul ca proiectele europene individual si pe ansamblu nu-si ating obiectivele. Problema vine din lipsa unei strategii reale. De exemplu: pregatim oameni pentru piata muncii, dar nu stim ce vrea piata muncii, iar multi dintre cei calificati in POSDRU nu au unde sa se angajeze.. Construim drumuri intercomunale, dar doua din cinci comune prin care trece drumul nu acceseaza bani, iar drumul e renovat cu intreruperi. Dam bani pentru canalizare in zone unde oamenii nu vor sa se racordeze la canalizare. Un beneficiar dintr-o comuna creste 20 de capre, dar nu are puterea sa ajunga la consumatorii de la oras care cauta cu infrigurare produsele lui.

Acum se lucreaza la o strategie pentru 2014-2020. Speram ca Romania sa aiba puterea si resursele pentru a face o strategie reala si pentru a urmari respectarea acesteia.

Ce schimbari majore vom putea observa pe piata finantarilor dupa anul 2013?

Marian Dobrila: Inca nu sunt finalizate noile programe operationale si nici nu s-au stabilit prioritatile pentru 2014-2020. Niste lucruri se intrevad:

Vor aparea proiectele integrate, posibil chiar finantate din mai multe tipuri de fonduri. De exemplu, un beneficiar va putea depune un proiect care sa contina achizitia de utilaje de productie, trainingul pentru angajati si o componenta de cercetare.

Sanatatea si educatia vor fi prioritati distincte. Nu este sigur daca vor avea program operational dedicat, dar vor avea obiective distincte si dedicate. Educatia si dezvoltarea resurselor umane vor fi abordate integrat, astfel incat calificarile sa fie utile pentru piata muncii.

Se discuta aparitia unei sectiuni europene de 12 miliarde de euro din programul de cooperare transfrontaliera dedicat strategiei Dunarii, din care Romania va avea o parte extrem de importanta.

O alta propunere este de externalizare completa a activitatii organismelor intermediare, catre furnizorii de servicii financiare. Asta inseamna ca e posibil ca proiectele sa fie depuse si evaluate de catre privati, statul pastrand doar componenta de reglementare.

Recomandati potentialilor beneficiari sa mai depuna proiecte pe POSDRU (programul dedicat resurselor umane)? Daca da, care ar fi principalele argumente?

Marian Dobrila: Pentru scurta perioada care a mai ramas pentru depunerea proiectelor, s-au schimbat radical conditiile de eligibilitate ale proiectelor. Astfel, se va tine cont de capacitatea dovedita pe baza situatiilor financiare trecute si nu vom mai avea situatii cand un ONG care a gestionat cu un an inainte 10.000 de EUR primeste o finantare europeana de 500.000 de EUR, ci poate de maxim 10.000 de EUR. Asa ca pe beneficiarii care mai doresc sa depuna proiecte pe POSDRU ii sfatuiesc sa ia in calcul ca pentru o perioada de 12 luni vor asigura din surse proprii fluxul de numerar al proiectului. Daca sunt capabili si au un proiect in care cred si care este fezabil pentru a-si atinge obiectivele, ii sfatuiesc sa aplice in continuare.

Ce recomandari aveti pentru cei care inca mai vor bani europeni? Fondurile europene reprezinta sau nu o certitudine, in momentul de fata?

Marian Dobrila: Ultimele evenimente lasa umbre asupra certitudinii fondurilor europene. Pe programul POSCCE de exemplu, nu au mai fost facute plati integrale din luna iunie 2012, iar platile se vor relua cel mai probabil anul viitor. Adunand timpul de 3-6 luni de la depunerea unei cereri de rambursare pana cand ea este aprobata, rezulta ca exista cazuri in care din momentul cand cheltui banii pana ii primesti dureaza 16-18 luni. E peste limita rezonabila. De asemenea, s-a vehiculat ca in urma corectiilor aplicate pe programe, multe avand cauze sistemice, banii din corectii sa fie recuperati de la beneficiari. Am auzit chiar ca departamentele de control din ministere au tinta cat sa recupereze de la beneficiari. Aceste practici sunt incalcari grave ale drepturilor beneficiarilor. Statul incearca sa transfere raspunderea legitima pe care o are ca urmare a problemelor sistemice care au aparut in gestiunea fondurilor europene pe umerii beneficiarilor.

E momentul unei asumari a raspunderii din partea autoritatilor. Vanatoarea de beneficiari distruge complet perspectivele fondurilor europene in Romania. Cei care au initiat proiecte adevarate de investitii, care sa reconstruiasca aceasta tara se confrunta cu un fenomen distructiv: statul dusman. Stat in care in loc sa isi protejeze si sa isi sprijine beneficiarii pe care tot el i-a adus in aceasta situatie, trambiteaza fraude generalizate inexistente si ridica o umbra asupra tuturor.

Pana acum nu s-a inregistrat niciun caz in care cineva care a obtinut fonduri europene si a indeplinit toate criteriile si conditiile mentionate in proiect sa nu primeasca bani, dar nu mai pot spune ca fondurile europene sunt o certitudine.

Ce sfat le-ati transmite cititorilor Finantare.ro?

Marian Dobrila: Finantare.ro are mai multe categorii de cititori.

Catre beneficiarii de fonduri europene, mesajul (nu sfatul) ar fi sa strangem randurile. Sa fie receptivi la crearea de diverse grupuri care sa le sustina interesele legitime in fata autoritatilor. Traim in cultura: “Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie”. E momentul sa credem in opusul ei: “Capul ce se ridica, sabia nu-l ajunge”. Intr-un moment cand cel mai important lucru pare a fi grija zilei de maine, de fapt cel mai important lucru e unitatea noastra. Nu sustin sa ne luptam contra statului, aceasta e ultima varianta de luat in calcul. Zic sa ne facem vocea auzita si sa sprijim statul, uneori si sa-l fortam, sa ne acorde prioritate.

Catre functionarii publici implicati in gestiunea fondurilor europene, si catre cei implicati in gestiunea lor din partea beneficiarilor (ministere, consilii judetene, consilii locale, etc.) am un mesaj de solidaritate. Am sustinut si vom sustine ca acesti oameni sunt cei mai importanti pentru a atrage aceste finantari si a crea proiecte reale si utile pentru Romania. Merita salarii decente, un statut privilegiat care sa ii protejeze de intruziunea politicii in munca lor, pregatire profesionala, o cariera decenta si respectul nostru. Fara ei ne vom intreba la infinit: de ce nu avem rezultate in atingerea obiectivelor, de ce nu avem absorbtie, de ce nu avem specialisti. Crearea unui corp cu statut special al acestor functionari in anul 2013 este una din prioritatile noastre.