INTERVIU Mihai Herciu, Director AM pentru PNDR: Beneficiarii trebuie sa faca o analiza corecta de risc asupra dimensiunii investitiei pe care isi propun sa o realizeze

Mihai-Herciu-PNDR.jpg

interviuPrin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 – 2020, producatorii agricoli, antreprenorii din sectorul alimentar sau cei care doresc sa dezvolte o activitate neagricola, precum si autoritatile publice locale au la dispozitie fonduri europene de peste 9,472 de miliarde de euro, din care 8,128 miliarde de euro reprezinta contributia de la Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) pentru Romania si 1,344 de miliarde de euro contributia nationala.

Pentru a afla care sunt optiunile de finantare pe care le au potentialii beneficiari ai PNDR 2014-2020, am stat de vorba cu domnul Mihai Herciu, directorul general al Directiei Generale Dezvoltare Rurala (DGDR) – Autoritate de Management (AM) pentru PNDR, din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, Mihai Herciu are o experienta de peste 15 ani in gestionarea fondurilor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala, atat in cadrul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), cat si a DGDR-AM PNDR. Din 2012, coordoneaza implementarea si programarea fondurilor europene destinate dezvoltarii rurale pentru perioada 2007 – 2013 si 2014 – 2020.

Finantare.ro: Care sunt cele mai importante obiective ce vor fi realizate prin noul PNDR 2014-2020?

Mihai Herciu: Prioritatile de dezvoltare rurala asupra carora se concentreaza PNDR 2014-2020 sunt:

  • Modernizarea si cresterea viabilitatii exploatatiilor agricole prin consolidarea lor si deschiderea catre piata si competitivitate sporita, prin procesarea produselor agricole (sub-masurile 4.1 „Investitii in exploatatii agricole” si 4.2 „Investitii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”);
  • Incurajarea intineririi generatiilor de agricultori prin sprijinirea instalarii tinerilor fermieri (sub-masura 6.1 -„Sprijin pentru tinerii fermieri”);
  • Sustinerea fermelor mici si orientarea catre piata (sub-masura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici);
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de baza pentru atragerea investitiilor in zonele rurale, crearea de noi locuri de munca si dezvoltarea economica a spatiului rural (sub-masura 7.2 -„Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica”);
  • Incurajarea diversificarii economiei rurale prin crearea si dezvoltarea microintreprinderilor şi intreprinderilor mici in sectoarele nonagricole din mediul rural (sub-masurile 6.2 -„Sprijin pentru activitati neagricole in zone rurale”si 6.4 -„Investitii in crearea şi dezvoltarea de activitati neagricole”);
  • Incurajarea dezvoltarii locale in responsabilitatea comunitatii prin intermediul abordarii LEADER (masura 19 – „Dezvoltarea locala LEADER”);
  • Promovarea sectorului pomicol ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat (subprogramul pomicol, prin sub-masurile 4.1a -„Investitii in exploatatii pomicole”, 4.2a -„Investitii in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, 16.1a – „Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale (GO), dezvoltarea de noi proiecte-pilot, produse si procese”, 16.4a – „Sprijin pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare”).

Finantare.ro: Cu ce noutati vine noul program de dezvoltare rurala fata de PNDR 2007-2013?

Mihai Herciu: Noul PNDR propune concentrarea interventiilor pe maximizarea impactului, simplificarea procesului de accesare a fondurilor si solutionarea problematicilor structurale ale exploatatiilor agricole. In ceea ce priveste eforturile de simplificare, pentru a veni in sprijinul beneficiarilor, a fost redusa birocratia, respectiv numarul de documente, acorduri sau avize solicitate acestora la depunerea dosarelor. De exemplu, solicitantii de fonduri europene nu mai trebuie sa prezinte Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului, informatiile fiind verificate direct de catre expertii AFIR pe site-ul ONRC.

Totodata, au fost simplificate procedurile de selectie a proiectelor si introducerea graduala a sistemului de depunere on-line a cererilor de finantare. Pentru depunerea efectiva a dosarelor cererii de finantare, in functie de linia de finantare accesata, beneficiarii au la dispozitie atat depunerea on-line, cat si depunerea dosarelor in format tiparit. In primul rand, vor fi organizate sesiuni anuale continue, cu evaluare periodica (de regula, lunara). In acest sens, Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale stabileste un prag minim aferent intregii sesiunii, sub care nici un proiect nu se poate finanta, precum si un prag de calitate pentru selectia proiectelor. Pragul minim se stabileste pentru intreaga sesiune, pe cand pragul de calitate este utilizat in evaluarea proiectelor pe parcursul sesiunii.

Intr-o prima etapa sunt selectate proiectele cu punctaj mai mare sau egal cu nivelul pragului de calitate stabilit. Proiectele cu punctaj sub pragul de calitate vor ramane in asteptare si vor intra in competitie cu proiectele depuse in luna urmatoare (la urmatoarea evaluare) care au punctajul mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective.

Un alt element foarte important il reprezinta restrangerea procedurilor de achizitii pentru beneficiarii privati, prin introducerea sistemului preturilor de referinta pentru masurile de investitii. Procedura de achizitie pentru beneficiarii PNDR a fost simplificata prin crearea Bazei de Date cu Preturi de Referinta pentru masini, utilaje si echipamente specializate.

Baza de date este disponibila pe site-ul AFIR (www.afir.info) sub forma unei aplicatii web, fiind utilizata deja de beneficiarii PNDR. In acest moment, Baza de date are peste 14.000 de elemente unice, fiind in continua actualizare si completare. Astfel, daca beneficiarul doreste sa achizitioneze un produs care se regaseste in Baza de date cu preturi de referinta a AFIR, il achizitioneaza direct, fara a mai parcurge procedura de selectie de oferte. Acest demers reprezinta o premiera in procesul de implementare a fondurilor europene acordate pentru agricultura. Pe langa usurarea procesului de achizitie, existenta bazei de date cu preturi de referinta ajuta beneficiarul inclusiv in stabilirea unui buget cat mai exact al proiectului.

Finantare.ro: Ce ne puteti spune despre liniile de finantare care s-au lansat in cursul lunii iulie?

Mihai Herciu: Dupa lansarea, in 25 martie 2015, pe responsabilitatea Statului Membru, a primelor sub-masuri din PNDR 2014-2020, respectiv 4.1 – „Investitii in exploatatii agricole” si 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, si 19.1 –  Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala (25 martie – 05 iunie 2015), in 8 iulie au fost deschise sesiunile de depunere proiecte pentru alte sub-masuri asteptate de fermieri. Una dintre acestea este sub-masura 4.1a – „Investitii in exploatatii pomicole”, care dispune de o alocare de 70.586.064 de euro, suma acoperita din FEADR si de la bugetul de stat.

De asemenea, se pot depune, incepand cu 8 iulie, cereri de finantare si in cadrul sub-masurilor 4.2a – „Investitii in procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”, care beneficiaza de o alocare de 8.629.953 de euro, si sub-masura 4.2 – „Sprijin pentru investitii in procesarea/ marketingul produselor agricole”, a carei alocare se ridica la 93.489.143 de euro. in cazul sub-masurii 6.3  – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, lansata pe 8 iulie, alocarea financiara ajunge la 72.848.330 de euro.

Valoarea totala a alocarilor din FEADR si bugetul de stat, aferente sub-masurilor lansate in lunile martie si iulie ale acestui an depaseste o jumatate de miliard de euro, cifrandu-se la 564.940.331 de euro.

Acestor fonduri, care vor contribui la dezvoltarea agriculturii si cresterea numarului de locuri de munca si, implicit, a nivelului de trai in mediul rural, li se adauga si alocarile disponibile prin sub-masurile lansate pe 14 iulie. Este vorba de o sub-masura asteptata de beneficiari, respectiv sub-masura 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – a) IRIGATII, care dispune de o alocare financiara totala aferenta PNDR 2014-2020 de 435.294.118 de euro (FEADR + Buget National), respectiv de o alocare financiara aferenta sesiunii 2015 de 218.000.000 de euro (FEADR + Buget National). Investitiile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri vor contribui la dezvoltarea infrastructurii secundare de irigatii pentru alte peste 400.000 de hectare.

Pe langa aceasta componenta, au fost lansate si sub-masurile 6.2 „Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” si 6.4 „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”, care dispune de o alocare financiara totala PNDR 2014-2020 de 176.536.538 de euro, iar pentru sesiunea din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) de 57.214.935 de euro. Revenind la sub-masura 6.2, aceasta beneficiaza de o alocare financiara totala PNDR 2014-2020 de 117.772.552 de euro, iar alocarea financiara a sesiunii din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) este de 44.164.707 de euro.

Ghidurile Solicitantului aferente, cu detalii privind documentele necesare elaborarii proiectelor, sunt publicate pe site-ul MADR (www.madr.ro), precum si pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) (www.afir.info).

Finantare.ro: Care sunt cele mai intalnite greseli pe care le fac beneficiarii atunci cand aplica pentru finantare?

Mihai Herciu: Din fericire, datorita campaniilor de informare derulate de institutiile implicate in implementarea PNDR, numarul si frecventa acestor greseli s-a diminuat. Insa, din experienta dobandita prin implementarea programelor anterioare (SAPARD si PNDR 2007-2013), putem mentiona o serie de nereguli, printre care cele mai frecvente se refera la infiintarea fictiva a unor societati, in vederea obtinerii de suport financiar nerambursabil. In alte cazuri, au existat solicitanti care au infiintat, artificial, o companie in numele altei companii care a avut proiect finantat prin SAPARD si care nu mai intrunea conditii pentru obtinerea de finantare.

Alti solicitanti au incercat sa constituie, in mod artificial, doua companii, care ar putea forma economic o singura companie, in scopul sustragerii de la plafonul de 200.000 euro, evidentierea artificialitatii fiind facuta prin faptul ca solicitantii aveau acelasi consultant, proiectele au fost depuse in aceeasi zi, investitiile erau in aceeasi incinta/locatie, utilajele celor doua companii erau complementare, cele doua companii lucrand, in fapt, impreuna, ambele companii aveau aceiasi parteneri comerciali sau ca fiecare companie cumpara utilaje de aproximativ 200.000 euro – suma plafon.

In alte cazuri, la depunerea cererii de finantare, beneficiarul declara pe proprie raspundere ca societatea sa va avea 8 angajati si omitea sa angajeze suplimentar cele 8 persoane prevazute de lege pentru proiectul planificat.

Totodata, lipsa cofinantarii obligatorii a constituit o problema, in sensul ca se demonstreaza ca, la finele zilei de eligibilitate, beneficiarii nu au un sold valid pentru a asigura in numerar cofinantarea, desi la inceputul zilei au prezentat extrase de cont de la operatori bancari care evidentiaza sold substantial.

Merita amintita si situatia in care se remarca fractionarea artificiala a unui proiect de investitii. Practic, investitiile rezultate prin fractionare sunt de acelasi tip: cele doua proiecte vizeaza lucrari speciale de constructii complementare (lucrari de pregatire a terenului, intr-un caz, si lucrari de foraj, in celalalt caz).

Trebuie mentionate si cazurile in care au existat doi beneficiari, care au apelat la aceeasi firma de consultanta si au obtinut oferte de la aceiasi doi furnizori, cele in care doua societati au sediul la aceeasi adresa si efectueaza lucrari de constructii complementare.

De asemenea, un aspect care a atras atentia evaluatorilor se refera la faptul ca a existat un transfer de numerar de la o societate la alta, declarat bancii ca fiind o plata in avans, ceea ce denota existenta unei relatii comerciale intre cele doua societati, una dintre ele prestand in beneficiul celeilalte un serviciu platit. Mai mult, cele doua intreprinderi functioneaza pe aceeasi parcela de teren ingradita, care a fost inchiriata de la aceeasi persoana prin intermediul unor contracte ce au fost inregistrate de acelasi notar public, in aceeasi zi, cu numere de inregistrare consecutive.

Crearea de conditii artificiale apare si atunci cand proprietarii sau managerii entitatilor care au beneficiat de fonduri pentru investitii infiinteaza o companie noua, legal, independenta de prima, care solicita, la randul sau, finantare pentru investitii, insa aceasta noua companie nu va viza obtinerea de profit, ci va contribui exclusiv la operatiunile economice ale celei dintai.

Finantare.ro: AFIR a facut o serie de schimbari pentru a ajuta beneficiarii in procesul de depunere. Ce ne puteti spune despre aceste modificari?

Mihai Herciu: Avand la baza experienta implementarii SAPARD si a PNDR 2007 – 2013, precum si observatiile beneficiarilor celor doua programe, Directia Generala de Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR si AFIR au lucrat constant la simplificarea accesarii fondurilor europene.

Intregul proces de simplificare a fost unul complex si a urmarit atat facilitarea accesului potentialilor beneficiari la fondurile europene nerambursabile acordate prin PNDR 2020, cat si asigurarea eficientei, echitabilitatii si legalitatii implementarii programului. As completa cu faptul ca s-a simplificat mecanismul de acordare a avansului. Astfel, beneficiarul privat poate primi o suma in avans reprezentand un procent de maximum 40% din valoarea eligibila a cofinantarii nerambursabile a bugetului indicativ, dupa primirea avizului favorabil din partea AFIR privind dosarul de achizitii.

Trebuie subliniat si faptul ca a fost simplificata si modalitatea de decontare a TVA pentru beneficiarii PNDR. Acestia pot solicita decontarea TVA fara a avea atasate documentele de plata si extrasele de cont care sa justifice plata TVA inca de la prima cerere de plata si nu doar la ultima cerere de plata. Acest principiu se aplica indiferent de numarul transelor de plata.

Totodata, pentru beneficiarii privati se devanseaza decontarea platilor aferente cheltuielilor eligibile, dar cu respectarea intensitatii contributiei proprii. Astfel, AFIR va putea efectua plata sumelor reprezentand cheltuielile eligibile aferente contributiei publice a proiectelor numai in baza documentelor justificative de tip factura.

In plus, procedurile de achizitii private se pot derula on-line, iar aceasta abordare asigura evitarea aparitiei intarzierilor in derularea contractelor de finantare, precum si eliminarea unor eventuale contestatii din partea ofertantilor privind lipsa de transparenta si directionarea procesului de achizitie de catre beneficiarii PNDR – contestatii care pot duce la blocarea procesului de achizitie.

Pentru a veni in sprijinul beneficiarilor publici, s-a decis ca pentru acestia sa fie adoptate documente standardizate de atribuire aplicabile pentru procedurile de achizitie derulate de beneficiarii PNDR. Scopul acestor documente standardizate este acela de a stabili conditii corecte si proportionate in raport cu complexitatea contractelor pentru toti potentialii participanti la procedura de achizitii. Se vor pastra cerintele si factorii de atribuire cu adevarat relevanti pentru proiect. Prin aceasta, AFIR urmareste limitarea ingradirii nejustificate a participarii agentilor economici la licitatii si, totodata, obtinerea unor evaluari transparente si obiective a ofertelor.

De asemenea, vor fi elaborate documente standardizate de atribuire.

Nu in ultimul rand, vor fi mai putine controale in teren. Astfel, nu se vor mai efectua vizite pe teren pentru validarea fiecarei cereri de plata. Fluxul de verificare a proiectelor se scurteaza.

Proiectele care contin achizitii simple vor fi verificate exclusiv la nivelul Oficiilor Judetene ale AFIR, iar cele care includ achizitii complexe vor fi verificate exclusiv la nivelul Oficiilor Regionale.

Finantare.ro: Ce sfat le-ati transmite cititorilor Finantare.ro?

Mihai Herciu: Din experienta perioadei anterioare de programare, am constatat necesitatea organizarii din timp a actiunilor de informare generala si specifica. Spre exemplu, in aceasta perioada se desfasoara Caravana PNDR 2020, in cadrul careia sunt organizate intalniri de lucru la nivelul intregii tari, in comune, la care participa reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ai DGDR – AM pentru PNDR, ai AFIR, cu scopul de a le prezenta potentialilor beneficiari, respectiv producatorilor sau membrilor Grupurilor de Actiune Locala, oportunitatile de finantare pe care le au prin program.

Astfel, beneficiarii vor avea timp sa primeasca, sa prelucreze si sa utilizeze informatiile referitoare la masurile din PNDR, la documentatia necesara, dar si la conditiile de eligibilitate sau criteriile de selectie si de evaluare a cererilor, pentru a solicita fondurile europene nerambursabile.

Insa, consider ca beneficiarii trebuie sa faca o analiza corecta de risc asupra dimensiunii investitiei pe care isi propun sa o realizeze, pentru a putea sustine financiar atat investitia, cat si costurile fixe si variabile generate in cadrul procesului de productie. Trebuie sa faca o analiza a ofertei de servicii de consultanta, existenta pe piata, si sa continue colaborarea cu consultantul pana la finalizarea proiectului, pentru a evita eventuale derapaje.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.