Iulia Samoila: „Atitudine! Stare de fapt! Politic!”

Iulia Samoila scrie pe blogul sau despre interactiunea intre AFIR-consultant-beneficiar.

„In ultima perioada am privit de pe margine cum se deruleaza interactiunea intre AFIR-consultant-beneficiar si asta pentru ca omuletul meu m-a tine ocupata in mare parte din timp, insa asta nu inseamna ca incetez sa fac ceea ce imi place cel mai mult: proiecte si sa scriu, sa vorbesc despre ceea ce consider eu ca nu este corect, sa atrag atentia si sa apreciez, bineinteles atunci cand este cazul.

Ceea ce mi s-a parut întotdeauna deplasata/nelalocul ei a fost atitudinea asta a unor oameni din sistem(nu ii mai numesc functionari publici ca mi s-a atras atentia ca ei sunt experti si nu functionari publici, ei oricum ar fi ar trebui sa fie oameni)! De curând, mi-a trecut pe la urechi o poveste destul de urata cu oameni care arunca cu noroi si distorsioneaza adevarul cu scopul de a-si acoperi lipsurile..lipsa de informatie..lipsa de bun simt.. Da stiu e ciudat..dar la naiba consultantii au si ei creier!! Wauuu stiu sa si citeasca proceduri!!

De foarte multe ori m-am intrebat de ce angajarile in sistemul asta al fondurilor europene nu se fac pe baza de examene serioase..de ce nu se fac evaluari ale expertilor..de ce nu ii atentioneaza/sanctioneaza nimeni atunci când dau cu stangul in dreptul. Nu fac aceasta afirmatie pentru ca sunt rea sau pentru ca am un dinte impotriva lor..dar atunci când te umplu de noroi mi se pare normal sa ii traga si pe ei cineva de mana atunci când gresesc. Imi vine des in minte o intamplare de acum 2 ani cu un expert abia angajat crispat si cu ştampila tremuranda in mana sa nu greseasca dar in acelasi timp foarte dragut (in comparatia cu unii veterani ca sa spun asa) si transformat in prezent in taietor in care vie..specializat pe neeligibilitati… Hello unde-i omul, l-ati vazut pe undeva!! Este mai mult decat evident faptul ca transformarile de personalitate sunt enorme! Vazut si observat asta cu ochii mei! Oare de ce? De foarte multe ori am incercat sa gasesc o justificare si cumva o scuza care sa ma faca sa trec peste prostiile pe care le fac..peste comportamentul de 2 lei..dar de multe ori am renuntat. De ce am renuntat? Pentru ca imi este greu sa gasesc o justificare care sa ma multumeasca! Din punct de vedere financiar..este destul de evident pentru toata lumea ca sunt foarte bine platiti! Programul de munca este program de munca..orele suplimentare se platesc! Sesiunile de formari profesionale sunt plimbari bine realizate! Beneficiile lucrului la stat le cunoastem cu toti! Statul este obligat sa te respecte, sa te plateasca, sa iti respecte toate concediile si bonusurile! Veniturile sunt constante si nu depind de cat de multe proiecte eligibile sau implementate are fiecare! In acelasi timp, justificarile comportamentului au ca si baza frustrarea! Da, nu imi explic de ce marea majoritatea angajatilor la stat dau impresia de frustrare, de nemultumire, de greutate! Da oki, sunt de acord ca volumul de munca este mare, desi in mod ciudat OJ-urile si CR-urile care au volum mare de munca nu se plang..afurisiti sunt tot cei din OJ-urile cu cate un proiect selectat de nici macar nu stiu cum se desfasoara implementarea unui proiect dupa faza de selectie! Dupa sa spunem ca unele greseli ale consultantilor ii tin in loc sau le dau munca peste cap, Dumnezeu mai stie, doar ca as vrea sa le amintesc ca si ei fac cu duimul! Explicatia: Suntem oameni!”

Mai multe detalii pe blog