Majoritatea beneficiarilor de subventii in agricultura au peste 60 de ani

fermier-tele.jpg

Majoritatea beneficiarilor platilor directe in agricultura au peste 60 de ani si detin mai mult de 2,2 milioane hectare de teren, iar investitiile, mai importante decat platile directe, sunt esentiale pentru cresterea randamentelor, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Nationala de Prognoza.

Studiul citeaza date APIA si arata ca 32% dintre agricultorii beneficiari ai platilor directe au peste 70 de ani si detin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au varste intre 60 si 70 de ani si sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare. Pe locul trei se situeaza fermierii in varsta de 50-60 de ani, care detin 1,1 milioane de hectare, iar cei de 40-50 de ani au o pondere de 13% si sunt proprietarii unor suprafete care cumuleaza 900.000 de hectare. 

Fermierii intre 30 si 40 de ani reprezinta doar 13% din total si au 500.000 de hectare de teren, iar cei sub 30 de ani au o pondere de 1% si cultiva terenuri care nu depasesc 93.000 de hectare. Potrivit studiului, Romania a avut in ultimii zece ani un randament mediu de productie pe hectar la grau de 2-3 tone, sub Polonia (3-4 tone), Ungaria (3-5 tone) sau Germania (7-8 tone).

Dintre cei 89.000 de beneficiari ai rentei viagere agricole, 49% aveau intre 70 si 80 de ani, iar 25% sub 70 de ani. Au fost eliberate astfel aproximativ 330.000 de hectare de teren, dintre care 247.000 au fost arendate si 82.000 vandute.

Media suprafetei cedate a fost de 3,7 hectare. Printre recomandarile de politici publice in sprijinul consolidarii exploatatiilor agricole se numara, potrivit studiului, infiintarea unui program de consolidare centrat pe submasura de acordare de plati anuale celor care participa la schema micilor fermieri si care isi transfera definitiv exploatatia altui fermier.

Intrarea in schema a micilor fermieri, cu suprafete de pana la 3 hectare, ar insemna plati anuale de 500 de euro pe fermier, iar iesirea din schema a micilor fermieri ar insemna compensatii anuale de 600 de euro pe fermier. Pentru comasarea exploatatiilor ar fi necesara si introducerea unei scheme de iesire din agricultura pentru fermierii in varsta de peste 65 de ani. Compensatia pentru renuntarea definitiva la platile directe, odata cu vanzarea sau arendarea terenului detinut, ar putea fi de 200 de euro pe hectar pentru o perioada de cinci ani.

O alta propunere este infiintarea unui oficiu de amenajare rurala, cu doua functii principale, respectiv implementarea unor planuri de comasare a parcelelor si interventia pe piata funciara pentru orientarea structurii fermelor. Subventionarea costurilor cadastrale si reducerea taxelor care vizeaza tranzactiile funciare care duc la comasari sau grupari de parcele ar putea fi o alta solutie pentru stimularea infiintarii de suprafete agricole mari.

Concluziile studiului citat sunt ca dimensiunea de echilibru a exploatatiei agricole (ferma familiala comerciala) tinde sa creasca odata cu dezvoltarea economica, ca investitiile sunt esentiale pentru cresterea randamentelor, mai importante decat platile directe si ca politicile agricole de sprijinire a consolidarii exploatatiilor pot accelera procesul de modernizare a agriculturii romanesti.

Sursa: Ziarul de Iasi

3 thoughts on “Majoritatea beneficiarilor de subventii in agricultura au peste 60 de ani”

  1. As fi bine ca la nivelul comunelor sa functioneze un birou cadastral pentru lamurirea situatiilor ce apar privind mostenirile pamanturilor arabile.

  2. agro24 spune:

    Chiar vorbeam cu colegii, oare cati dintre noi dupa terminarea facultatii de profil agricol din Timisoara, vom lucra in domeniu. Cred ca problema aici e atragerea tineretului spre agricultura.

  3. balici mihai spune:

    Evidenta terenurilor agricole si paduri in Romania este una din cele mai haotice din Europa
    in vechiul regat (Muntenia ,Moldova , Dobrogea etc) nu exista o evidenta stricta a terenurilor ,se instrainau terenurile prin acte de mana cu martori , apoi a venit comunismul , care a creat si mai mare haos , , au distrus bornele intre parcele , au improprietarit pe unii in pamanturile altora , altii l-au predat de buna voie sa scape de chiaburie , altii declarau mai putin teren etc etc
    Dupa 1990 , au fost cedate terenurile , pe numele celor ce il aveau in anii 1950 , dar acum foarte multi nu mai sunt ,au ramas urmasii , multi nu se mai intereseaza de el ,costurile pentru succesiune ,vanzare sunt foarte mari si haosul s-a adancit
    Solutia este infiintarea la fiecare primarie comunala a unui birou de cadastru cu cadrele existente , instruirea lor , dotarea cu tehnica de calcul de mare capacitate ,cu statii totale de cadastru , cu plottere mari A0, si sa se inceapa inventarierea tuturor parcelelor , identificarea proprietarilor , intocmirea gratuita a cartii funciare electronice pentru fiecare proprietatar si fiecare parcela
    In acest fel se vor evidentia toate terenurile ,proprietarii , terenurile parasite fara urmasi si pe de o parte proprietarii mai in varsta isi vor vinde terenurile existand o carte funciara electronica si evitandu-se costurile ridicate ale unui cadastru particular
    Dar mai este o problema foarte grea , aceea a legiferarii pentru intocmirea mai simpla succesiunilor , astazi este foarte greu , parintii morti ,o parte de urmasi nu se pot deplasa sau nici nu vor sa mai auda de pamant sau nu mai exista si atunci urmasul care il mai intretine ,il cultiva nu poate face actele de proprietate si eventual sa il instraineze
    Primul pas este infiintarea de birouri cadastrale la nivel de primarie comunala ,oraseneasca pentru intocmirea evidentei cadastrale electronice , activitate ce poate dura 3-5 ani de zile , activitate ce ar fi si in folosul primariei pentru o evidenta stricta a terenurilor pentru impozitare ,dar si pentru proprietar care ar avea bornate parcelele , ar avea cartea funciara electronica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *