Ministerele prevad cheltuieli in programe cu fonduri UE de 27 miliarde lei, cu 5 miliarde lei peste ce ar urma sa primeasca de la UE

bani-716x300.jpg

Saptesprezece ministere si-au trecut in bugete, in 2017, cheltuieli in programe cu fonduri UE de 27,2 mld. lei (6 mld. euro), in vreme ce socoteala Finantelor este ca in total, in acest an, sa primeasca de la Uniune 22,3 mld. lei.

Cele mai mari cheltuieli in programe cu fonduri UE (deci si venituri de la Uniune) si-au bugetat, firesc, ministerele care au in portofoliu multe proiecte de investitii: Tranporturile si Dezvoltarea.

Ministerul Finantelor a facut in acest an ceea ce nu a mai facuse in trecut. A bugetat in bugetul general consolidat, la capitolul venituri din fondurile UE, subventiile directe pentru agricultura si fondurile pentru dezvoltare rurala, desi acestea ajung in afaceri private si nu se vor regasi la bugetul statului nici macar in tranzit. Asa se face ca veniturile de la UE vor parea, in raportarile privind executiile bugetare lunare, mari, dar, in realitate, vor fi mult mai mici, pentru ca din cele 22,3 miliarde de lei asteptate de la UE, peste 12 miliarde de lei inseamna chiar aceste fonduri pentru agricultura.

„Veniturile bugetului consolidat sunt de 232,5 miliarde lei, respectiv 28,5% din PIB. Sumele de la UE sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politica agricola si 9,9 miliarde de lei pe politica de coeziune si alte programe”, a explicat luni premierul Sorin Grindeanu, la prezentarea in plenul Parlamantului a bugetului pe 2017, buget care urmeaza sa fie promulgat dupa ce a fost votat marti in Legislativ.

Asadar, excluzand fondurile destinate agriculturii, asteptarile Finantelor sunt ca in buget sa ajunga fonduri structurale de 9,9 miliarde de lei, ceea ce pesupune ca autoritatile sa fi cheltuit deja cel putin aceeasi suma, avand in vedere ca astfel de fonduri sunt de fapt rambursari de fonduri pentru cheltuieli efectuate. Ministerele si-au bugetat cu 5 miliarde de lei mai multe cheltuieli – 14,8 miliarde de lei in total – ceea ce inseamna ca si trebuie sa aiba acesti bani ca programul sa nu fie incalcat.

Pentru ca Finantele au amestecat platile directe pentru agricultura cu fondurile structurale, Ministerul Agriculturii apare acum drept cea mai mare institutie care este implicata in proiectele derulate cu fonduri UE – 78% din cheltuielile ministerului (13,5 mld. lei din bugetul total de 17,3 mld. lei) mergand in aceasta directie. In realitate, 12,4 mld. lei sunt bani care nu vor ajunge niciodata in bugetul statului, bugetul ministerului fiind, practic, la sub 4 mld. lei.

Ministerul Transporturilor se bazeaza si el intr-o masura covarsitoare pe fondurile UE, 8,3 miliarde de lei din totalul bugetului de 13,7 mi¬li¬arde de lei fiind implicate in programe derulate cu fonduri UE. De asemenea, Ministerul Dezvoltarii aloca o treime din buget programelor derulate cu fonduri nerambursabile (2,3 mld. lei din bugetul total de 6,9 mld. lei). Ministerul pentru Mediul de Afaceri, un minister mic, a alocat, in programele derulate cu bani de la Bruxelles, 500 mil. lei din bugetul total de 765 mil. lei. Capcana unor astfel de alocari este ca, daca banii de la UE nu vin intr-un ritm previzibil, proiectele se blocheaza pentru ca orice cheltuiala facuta din buget pentru proiectele derulate cu fonduri UE (minus cofinantarea) trebuie recuperata, altminteri ea intra la calculul deficitului bugetar. Or, bugetul este deja construit pe un deficit la limita – de 3% din PIB – care nu este destinat insa derularii de investitii, ci acoperirii altor gauri bugetare. Prin urmare, daca banii de la UE nu vin, primele sacrificate vor fi investitiile generoase prevazute in bugetul Ministerului Transporturilor sau in cel al Dezvoltarii.

3-buget

Sursa: Ziarul Financiar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *