Noile orientari ale Politicii Agricole Comune in perioada 2014-2020

femeie_grau.jpg

femeie_grauParlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind o reforma a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada de dupa 2013.

Acordul urmareste, in primul rand, o politica agricola comuna mai echitabila decat cea aplicata in prezent.

Astfel, platile directe vor fi distribuite in mod mai echitabil atat intre statele membre, cat si intre regiuni si intre agricultori, iar „referintele istorice” iau sfarsit:

  • Convergenta: repartizarea bugetului PAC va garanta faptul ca niciun stat membru nu primeste mai putin de 75 % din media la nivel de Uniune, pana in 2019.
  • La nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploatatiilor: ajutorul la hectar nu va putea cobori sub cota de 60 % din media ajutoarelor platite pana in 2019 intr-o anumita zona administrativa sau agronomica.
  • Statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploatatii, pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici si mijlocii.
  • Pentru noile state membre, mecanismul SAPS (plata unica pe suprafata) va putea fi prelungit pana in 2020.
  • Doar agricultorii activi vor putea beneficia de un ajutor pentru venit (lista de activitati excluse)
  • Tinerii agricultori: instalarea tinerilor va fi puternic incurajata, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25 % pe durata primilor 5 ani, care se va aplica in toate statele membre. Aceste subventii se vor adauga masurilor de investitii in favoarea tinerilor, deja disponibile.
  • Statele membre vor putea acorda, de asemenea, un sprijin mai consistent zonelor defavorizate. Vor putea fi alocate plati cuplate unui numar limitat de productii, cu o cuplare specifica de 2 % pentru proteinele vegetale, pentru reducerea dependentei UE de importurile din acest domeniu.

Consolidarea pozitiei agricultorilor in cadrul lantului alimentar

Orientarea de piata a agriculturii europene va fi insotita de noi mijloace puse la dispozitia agricultorilor, pentru ca acestia sa devina actori cu greutate ai lantului alimentar:

  • Organizatiile profesionale si interprofesionale vor fi incurajate, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vita si manzat, ulei de masline, cereale) se vor institui norme specifice in materie de dreptul concurentei. Acestea vor putea negocia contracte de vanzare in numele propriilor membri, generand astfel un plus de eficacitate.
  • Cotele de zahar vor fi eliminate in 2017, consolidandu-se in acelasi timp organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte si acorduri interprofesionale obligatorii.
  • Sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi inlocuit, incepand din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizatiilor de plantare implicand mai mult organizatiile profesionale, care va fi aplicabil pana 2030, cu o limita de plantare stabilita la 1% din vie pe an.

In plus, vor fi puse in aplicare noi instrumente de gestionare a crizelor:

  • Comisia va putea autoriza temporar producatorii sa gestioneze volumele introduse pe piata.
  • Instituirea unei rezerve de criza (insotita de o clauza de urgenta generalizata).
  • In cadrul programelor de dezvoltare rurala, statele membre vor putea incuraja agricultorii sa participe la mecanisme de prevenire a riscurilor (asigurari de venituri, fonduri mutuale) si vor putea elabora subprograme pentru filierele care se confrunta cu dificultati specifice.

 O politica agricola comuna mai verde

Fiecare stat membru, fiecare teritoriu si fiecare agricultor va contribui la solutionarea problemei durabilitatii si a luptei impotriva schimbarilor climatice, prin aplicarea unor masuri simple, al caror impact pozitiv a fost deja demonstrat.

Intre 2014 si 2020 vor fi investiti peste 100 de miliarde euro intr-un efort de a ajuta agricultura sa raspunda provocarilor din domeniile calitatii solului si a apei, biodiversitatii si schimbarilor climatice:

  • „Inverzirea”: 30% din platile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, mentinerea pajistilor permanente si conservarea a 5 % si apoi a 7 % din zonele de interes ecologic, incepand din 2018 sau de alte masuri considerante cel putin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.
  • Cel putin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurala vor trebui alocate unor masuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investitii sau masuri de inovare in favoarea mediului.
  • Masurile de agromediu vor fi consolidate. Ele vor trebui sa vina in completarea practicilor aplicate in cadrul masurilor de inverzire. Aceste programe vor trebui sa fie mai ambitioase si deci mai eficace din punctul de vedere al protectiei mediului (garantia absentei dublei finantari).

O politica agricola comuna mai eficace si mai transparenta

Instrumentele PAC vor permite fiecarui stat membru al UE sa raspunda obiectivelor comune in mod eficace si flexibil, pentru a tine cont de diversitatea celor 27, in curand 28 de state membre :

  • Mijloacele de sprijinire a cercetarii, inovarii si schimbului de cunostinte vor fi dublate.
  • Programele de dezvoltare rurala vor fi mai bine coordonate cu celelalte fonduri europene, iar abordarea pe axe va fi inlocuita cu o abordare strategica nationala sau regionala.
  • O schema de ajutoare simplificata pentru micii agricultori va fi pusa la dispozitia statelor membre care doresc acest lucru.

Toate ajutoarele din cadrul PAC vor fi facute publice, cu exceptia sumelor foarte reduse, alocate micilor agricultori.

Toate elementele reformei se vor aplica de la 1 ianuarie 2014, cu exceptia noii structuri a platilor directe (plati „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra in vigoare incepand din 2015, pentru a da timp statelor membre sa-i informeze pe agricultori in legatura cu noua PAC si sa-si adapteze sistemele informatice de gestionare a PAC.

Toate elementele reformei se vor aplica de la 1 ianuarie 2014, cu exceptia noii structuri a platilor directe (plati „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra in vigoare incepand din 2015, pentru a da timp statelor membre sa-i informeze pe agricultori in legatura cu noua PAC si sa-si adapteze sistemele informatice de gestionare a PAC.

„Aceste decizii constituie un raspuns ferm al UE in fata provocarilor legate de securitatea alimentara, schimbarile climatice, cresterea economica si crearea de locuri de munca in zonele rurale. Politica agricola comuna va aduce o contributie importanta la realizarea obiectivului global de promovare a unei cresteri durabile, inteligente si incluzive” a aratat Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala.

Sursa: Comisia Europeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *