Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF) Romania atrage atentia asupra „riscurilor generate de o alocare iresponsabila a fondurilor”, in dezbaterea privind viitorul Acord de Parteneriat propus de Romania Comisiei Europene.
Recomandarile WWF Romania referitoare la alocarea fondurilor structurale in perioada 2014-2020 au fost formulate intr-un document public, care subliniaza urmatoarele necesitati:
- Realizarea unei sinergii in ce priveste obiectivele de conservare a biodiversitatii. Programele sectoriale ce deriva din Acordul de Parteneriat trebuie sa includa masuri de conservare a biodiversitatii si/sau masuri de preventie/reducere a impactului investitiilor din alte sectoare asupra biodiversitatii. De aceea, Acordul de Parteneriat trebuie sa defineasca in mod clar alocarea financiara si sursele de finantare pentru obiectivele de mediu ce trebuie indeplinite in diferitele sectoare de activitate sau domenii (dezvoltare rurala, pescuit, infrastructura energetica si de transport etc).
De exemplu, pentru finantarea retelei de arii protejate Natura 2000 sprijinul financiar trebuie acordat atat prin Programul Operational Infrastructura Mare, pentru implementarea planurilor de management, cat si prin viitorul Program National de Dezvoltare Rurala, sub forma platilor compensatorii pentru proprietarii ale caror terenuri se afla in ariile Natura 2000. La momentul actual, strategia pentru dezvoltare rurala pentru viitorul PNDR nu include astfel de plati compensatorii, ceea ce ingreuneaza eforturile de conservare a valorilor naturale. Mai mult, tinand cont ca siturile Natura 2000 se suprapun in mare parte pe zona rurala, ariile protejate ar trebui integrate in Program din perspectiva beneficiilor socio-economice pe care le pot aduce comunitatilor rurale, prin dezvoltarea economiilor locale (de exemplu, prin dezvoltarea ecoturismului).
„WWF a sustinut intotdeauna ca responsabilitatea conservarii valorilor naturale ii revine in primul rand statului roman, care are obligatia de a asigura schemele de finantare necesare. Romania este in prezent una dintre tarile din Uniunea Europeana care nu acorda plati compensatorii pentru proprietarii de terenuri situate in situri Natura 2000, desi conservarea acestor zone este un obiectiv asumat de tara noastra, odata cu aderarea la UE”, subliniaza comunicatul WWF.
- Infrastructura verde trebuie inclusa inca din etapa de planificare a proiectelor de transport (evitarea impactului prin alegerea celui mai potrivit traseu si a celei mai performante tehnologii, planificarea de poduri verzi, eco-ducte, pasaje si tuneluri pentru trecerea animalelor salbatice etc.), cu alocarea de fonduri pentru dezvoltarea acesteia, pentru colectarea si monitorizarea datelor privind biodiversitatea si pentru consultarea si implicarea tuturor factorilor interesati la luarea deciziilor incepand din stadiile incipiente.
In cazul autostrazii Lugoj-Deva, recent aflat in atentia opiniei publice, fragmentarea habitatelor ursului brun, capriorului, rasului sau jderului, cauzata de infrastructura de transport, e cunoscuta de organismele Uniunii Europene ca amenintare grava pentru biodiversitate. De aici obligativitatea includerii in proiect a unor masuri de mediu care nu pot fi ignorate, pentru respectarea unor angajamente si evitarea unor sanctiuni mari.
„WWF-Romania nu se opune construirii de autostrazi sau dezvoltarii economice in general. Dimpotriva, sustinem dezvoltarea infrastructurii nationale, insa numai cu conditia ca studii de impact asupra mediului corect realizate sa stea la baza lucrarilor, astfel incat Romania sa nu se abata de la calea dezvoltarii durabile pe termen mediu si lung”, precizeaza WWF.
- Finantarea investitiilor in microhidrocentrale si alte surse de energie regenerabila trebuie sa fie conditionata de adoptarea unui cadru legislativ care sa stabileasca zone de protectie/de excludere de la constructia de astfel de infrastructuri si unei planificari strategice la nivel national de amplasare a lor pe celelalte categorii de rauri; pana la adoptarea unui astfel de cadru legal, alocarea de fonduri pentru aceste investitii trebuie sistata, pentru a stopa distrugerile, uneori ireversibile, pe care le au la nivelul ecosistemelor acvatice, asupra pescuitului si turismului montan.
„Chiar in aceste zile, WWF se va intalni cu reprezentanti ai Comisiei Europene pentru a analiza un asemenea caz, de alocare contradictorie si ineficienta a unor fonduri europene. Microhidrocentrala Dejani-Lupsa, finantata partial prin fonduri UE, este unul dintre sutele de proiecte similare ce sunt construite in habitatele speciilor protejate din Romania si care afecteaza negativ alte proiecte de conservare, ducand la o risipa a fondurilor europene. Uniunea Europeana a acoperit 9,147,107.20 RON (aproximativ 2,066,239.72 euro) din investitie, restul finantarii fiind asigurata de Guvernul Romaniei (aproape 6% din total) si de catre investitor. Un proiect Life pentru protectia acvilei tipatoare mici, finantat tot de Uniunea Europeana, este in curs de implementare in aceeasi zona. Acesta are scopul de a crea conditii de viata favorabile pentru 22% din populatia de acvila tipatoare mica la nivelul Uniunii Europene. Atat reteaua Natura 2000, cat si proiectul Life, sunt finantate prin fonduri UE. Cu toate acestea, amandoua sunt amenintate de constructia MHC-urilor finantate tot de UE, cum este cazul proiectului de pe paraiele Dejani-Lupsa”, subliniaza reprezentantii WWF.
Documente anexate:
Conservarea biodiversitatii, 2014-2020 – Sinergii cu prioritatile de dezvoltare ale Romaniei (PDF)
Infografic: Dezvoltarea rurala in Romania, 2014-2020: Oportunitati, provocari si recomandari (PDF)
Sursa: WWF Romania
Sunt pertinente observatiile ecologistilor? Spuneti-va parerea in sectiunea de comentarii!
