„OUG 13“ loveste in programele asteptate de IMM-uri

IMM-ucenici.jpg

Florin Jianu, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, a devenit extrem de prezent in spatiul public in urma demisiei sale din Guvernul Grindeanu. O demisie de onoare anuntata public in social media, la doua zile dupa adoptarea celebrei Ordonante de Urgenta 13 care a vizat modificarea Codului Penal si al celui de Procedura Penala. „Demisia e un act de onoare. Cand sute de mii de oameni sunt in strada, trebuie sa iti pui semne de intrebare si sa iti dai seama ca gresesti”, si-a motivat Jianu plecarea din Guvern, singura demisie a unui ministru plin in urma declansarii probabil celei mai grave crize politice din ultimii ani. Invitat sa vorbeasca la CNN, in emisiunea lui Richard Quest („Quest Means Business“) despre criza politica prin care trece Romania, Florin Jianu a tinut sa precizeze ca, in ciuda unor proteste masive de strada si a pierderii increderii cetateanului de catre actualul executiv, mediul economic local este unul stabil, in care investitiile nu sunt in pericol.

Pe 30 ianuarie, chiar in saptamana „fatidicei“ OUG Florin Jianu a vorbit despre cateva dintre programele proaspatului minister al Mediului de Afaceri, intre care unul deja bugetat si trecut prin Guvern, in mod ironic, tot printr-o ordonanta de urgenta, in 27 ianuarie: „Romania Start-up Nation“. Florin Jianu declara ca, in cele cateva zile in care a ocupat fotoliul de ministru in cabinetul Grindeanu, a reusit sa planifice toate masurile prevazute in capitolul „Politici publice privind IMM“ din programul de guvernare. „Romanii si Romania trebuie sa isi continue viata, lucrurile sa nu devina ireparabile. Antreprenorii au nevoie de finantare, sa isi infiinteze noi firme, de predictibilitate. Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu plec din tara, nu plec din zona IMM. Pe fiecare saptamana aveam scrise masurile de luat, o sa urmaresc foarte atent implementarea proiectelor. Nici un program nu trebuie periclitat“, a declarat ulterior demisiei sale Florin Jianu.

Cate dintre programele propuse vor fi duse la indeplinire e foarte dificil de estimat in acest moment. Ramane o certitudine: fara a fi membru de partid, Florin Jianu avea meritul de a fi fost acceptat si sustinut atat de actuala coalitie de guvernare PSD-ALDE, cat si de mediul antreprenorial. Fostul ministru avea sa marturiseasca faptul ca a luat decizia de a demisiona in momentul in care intalniri cu organizatii patronale incepusera sa fie anulate deoarece devenise reprezentantul unui guvern in care acestea nu mai aveau incredere. „In conditiile in care mediul de afaceri anuleaza intalniri cu tine, e un semnal. Daca ai tai te reneaga, trebuie sa iti pui mari semne de intrebare. Eu nu sunt om politic“.

„Start-up Nation Romania“ are nevoie de norme de aplicare
 
Capitolul „Politici publice pentru IMM“ elaborat de Florin Jianu (si asumat in programul de guvernare pentru a carui implementare „din scoarta-n scoarta“ a garantat in mod public de nenumarate ori presedintele PSD Liviu Dragnea) cuprinde 12 masuri distincte, incepand cu cea a infiintarii propriu-zise a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

In Bugetul de Stat adoptat marti, 7 februarie, de Parlamentul Romaniei, ministerul beneficiaza de o alocare de circa 770 de milioane de lei, suma ajungand la circa 2 miliarde de lei daca sunt incluse si creditele de angajament. Printr-o ordonanta de urgenta, in 27 ianuarie, a fost instituita schema de ajutor „Romania Start-up Nation“, aceasta urmand sa beneficieze de un buget de 500 de milioane de lei. Normele de aplicare ar trebui sa fie publicate in Monitorul Oficial la 30 de zile de la adoptarea ordonantei, iar programul sa devina efectiv operational de la 1 mai. In paralel, Florin Jianu anunta revizuirea altor scheme de finantare la nivel guvernamental in scopul de a nu exista suprapuneri cu ambitiosul nou program.

Prin „Programul pentru stimularea infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii, program care incurajeaza dezvoltarea spiritului antreprenorial – Start-up Nation – Romania“, statul va acorda ajutor de minimis in suma maxima de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentand 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui numar maxim estimat de 10.000 de intreprinderi mici si mijlocii. Statul estimeaza crearea a minimum 20.000 de noi locuri de munca anual in cadrul celor 10.000 de intreprinderi nou infiintate care vor trebui sa angajeze minimum 2 salariati cu contract de munca pe durata nedeterminata si sa-i mentina in activitate cel putin 3 ani.

Cine poate aplica? Ne-a explicat in emisiunea „Iasul in afaceri“ de la Radio HIT chiar fostul ministru Florin Jianu: „aplicantii sunt reprezentati de firmele nou-infiintate dupa intrarea in vigoare a OUG (27 ianuarie – n.r.), nu trebuie sa fie intreprinzatori debutanti, ci orice roman care isi face o firma noua acum si care creeaza doua locuri de munca si le pastreaza pe o perioada de trei ani si care isi  va desfasura activitatea intr-un domeniu prioritar al Romaniei privind competitivitatea – dar nu numai, noi vom avea grija ca intreaga paleta a activitatilor din Romania (industrie, comert, servicii) sa poata avea acces la finantare. Toate aceste componente fiind indeplinite, firmele pot aplica pentru program“.

Cum se asigura statul roman ca finantarile isi vor dovedi viabilitatea? „In primul rand, exista obligativitatea mentinerii locurilor de munca, altfel intreprinzatorul va returna suma primita de la statul roman. In al doilea rand, daca vorbim despre firmele nou-infiintate, exista o statistica la nivelul SRL-D-urilor care ne indica faptul ca mai putin de 2% dintre acestea s-au inchis in ultimii 3-4 ani, deci o rata buna de mentinere a afacerilor de tip start-up. Daca vorbim despre caracterul de urgenta al acestei legi, ori de ce era nevoie de program, ne uitam in statistica anului trecut si aflam ca, pentru primul an din ultimii 8, numarul firmelor deschise este mai mic decat numarul celor inchise. De aici caracterul de urgenta, de aici nevoia de finantare a start-up-urilor, care vor reprezenta baza economiei de maine. Foarte multe dintre firmele beneficiare ale acestui program vor reprezenta performerii de maine ai economiei romanesti“, a mai precizat Florin Jianu.

Sprijin pentru internationalizarea firmelor romanesti
 
Un alt proiect al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat enuntat de Florin Jianu este cel care se refera la sprijinirea internationalizarii IMM-urilor romanesti. Printre efectele urmarite: cresterea exporturilor Romaniei si a IMM-urilor prin participare la targuri internationale cu stand de tara, misiuni economice, evenimente internationale in nu¬me propriu. In programul de guvernare se mai specifica: „prin lege, nici un demnitar nu poate participa la o vizita de lucru in strainatate cu accent economic fara o delegatie de oameni de afaceri alesi prin proceduri transparente, online; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie sa fie postat public“.

Florin Jianu: „este evident ca Romania se afla intr-o piata globala. Noi am luat acest program de sustinere a internationalizarii intreprinderilor mici si mijlocii ca model pe care il folosesc si alte tari. Statul sustine costurile participarii la un targ international, la misiuni de afaceri, ale unei vizite la un hub sau un accelerator, de asemenea sustine costurile de dezvoltare ale unei aplicatii online sau unui site, ale cursurilor intreprinzatorilor privind internationalizarea sau costurile unui studiu privind potentiala piata. Ultimele trei cheltuieli mentionate sunt legate de primele trei tocmai pentru a sustine internationalizarea firmelor prin instrumente concrete. Pana in acest moment neexistand astfel de instrumente, IMM-urilor le era dificil. Pentru ei e un cost superior sa mearga intr-o misiune de afaceri sau sa participe la un targ care sa-i sustina exportul, e si foarte dificil din punct de vedere administrativ sa o faca. Pentru companiile mari e mult mai usor. De aici aceasta necesitate de a sustine aproximativ 500 de companii romanesti in acest an cu un astfel de program simplu de aplicat, transparent. Statul nu intervine deloc, se semneaza un contract, intreprinzatorul merge, efectueaza cheltuielile si vine si le deconteaza“.

Programul „Romania profesionala“ anuntat de fostul ministru pentru Mediul de Afaceri ar urma sa demareze in toamna acestui an. „Problema legata de resursa umana, si nu vorbim despre cea legata de forta de munca de inalta calificare, ci de mecanici, electricieni, zidari s.a.m.d. se afla undeva in top trei dificultati ale intreprinzatorilor. E un lucru pe care il avem in vedere in programul de guvernare, iar in aceasta toamna vom incepe un program care se numeste «Romania profesionala». Practic, pentru prima oara, din fonduri europene, punem la un loc ceea ce se numeste multifond. Din Programul Operational Capital Uman vom forma profesorii si vom sustine elevii, iar din Programul O¬perational Regional vor fi finantate dezvoltarea si investitiile in cateva scoli profesionale. Chiar in aceste zile se incheie un studiu din partea Bancii Mondiale, un studiu in care vom vedea exact scolile in care vor fi interventii din POR, tocmai pentru a eficientiza acest tip de abordare. Sa nu riscam sa se faca interventie in niste scoli care nu au elevi sau in care nu este corelata nevoia fortei de munca cu oferta educationala“, a declarat Florin Jianu pe 30 ianuarie.

Mult-asteptata Lege a Preventiei
 
La momentul demisiei lui Florin Jianu, la nivelul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat era in plina desfasurare o larga consultare privind prevederile care ar trebui incluse in Legea Preventiei, un act normativ care urma ca pe 23 februarie sa fie adoptat in Guvern si mai apoi transmis Parlamentului Romaniei spre dezbatere si adoptare. „In aceste zile este intr-un plin proces de dezbatere cu reprezentanti ai mediului de afaceri din Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat, cu reprezentanti ai ANAF-ului, Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, dupa care va fi pusa, intr-o prima forma a sa, in dezbatere publica“, declara Florin Jianu.

Potrivit intentiilor asumate in programul de guvernare, prin aplicarea Legii Preventiei firmele nu vor mai putea fi sanctionate automat de organe de control precum Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sau Inspectoratul Teritoral de Munca (ITM), ci numai daca societatile vor fi fost prevenite si indrumate sa isi remedieze neregulile, iar acestea nu se vor fi conformat intr-un termen stabilit de minim 7 zile lucratoare.

Daca legea va fi adoptata, contribuabilii care constituie contraventii ar putea beneficia de masuri de preventie o singura data pentru fiecare fapta, intr-un termen de 5 ani. De aceasta facilitate nu vor beneficia insa firmele care utilizeaza munca la negru sau angajeaza minori. Scopul Legii va fi „prevenirea aplicarii automate a sanctiunilor pentru faptele care constituie contraventii, prin intocmirea unui plan de conformare, astfel incat sa fie acordat contribuabilului un termen in care va avea posibilitatea sa corecteze neregulile constatate si sa se conformeze dispozitiilor legale“.

Mecanismul de functionare a preventiei va fi urmatorul:

– agentul constatator nu va putea aplica sanctiunea contraventionala la prima constatare a unei fapte care constituie contraventie;
– acesta va incheia un proces verbal de constatare a neregulilor si va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum si termenul de conformare pentru fiecare fapta;
– termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucratoare;
– dupa expirarea termenului de conformare, organul de control are dreptul sa reia controlul;
– in situatia in care se constata ca nu au fost respectate obligatiile stabilite in planul de conformare, in termenul acordat, organul de control aplica sanctiunile prevazute de actele normative;
– contribuabilul beneficiaza de masurile de preventie o singura data pentru fiecare fapta care constituie contraventie, intr-un termen de 5 ani.
Viitoarea lege a preventiei ar urma sa se aplice pentru sanctiunile prevazute de urmatoarele reglementari: Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Legea securitatii si sanatatii in munca, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea contabilitatii, Legea dialogului social, Legea privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de munca, Hotararea de Guvern privind registrul general de evidenta a salariatilor.

Mirajul Codului Economic
 
Un alt angajament al actualului guvern consta in crearea unui Cod Economic al Romaniei. „Nu va fi vorba despre un nou Cod Fiscal, ci pur si simplu se creeaza un Cod Economic care va contine si Codul Fiscal, Codul de Procedura Fiscala si cateva legi privind companiile, spre exemplu Legea 31/1990, Legea Societatilor Comerciale. Ele se pun la un loc intr-un Cod Economic. Codul Fiscal s-a modificat in bine in opinia mea, dar si a intreprinzatorilor. Facem referire la neimpozitarea pe o perioada de 10 ani a activitatilor din Cercetare-Dezvoltare-Inovare sau coborarea impozitarii pe venit la 1% si cresterea cifre de afaceri la 500.000 de euro pentru microintreprinderi“, a declarat Florin Jianu. Domnia sa a mai vorbit in aceeasi emisiune despre un alt deziderat ambitios al actualei guvernari: „Romania trebuie sa treaca din aceasta zona a fortei de munca foarte ieftina si necalificata intr-o zona cu o forta de munca bine platita, calificata si in egala masura contrabalansand cu cea mai redusa fiscalitate la nivelul Uniunii Europene. De altfel, aceasta este intreaga abordare a programului de guvernare“.

Capitolul „Politici publice privind IMM“ din mult invocatul program de guvernare mai prevede, intre altele, infiintarea de agentii regionale de atragere de investitii si promovarea exportului, un program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului, infiintarea unor licee de antreprenoriat, dar si adoptarea Legii Lobby-ului, „astfel incat mediul de afaceri sa nu mai fie organizat in cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele dezavantajate“.

Acum, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat se intreaba cine ar putea deveni un arbitru credibil intr-o tara in care guvernul si-a epuizat rapid resursele de credibilitate. „Marea credibilitate este in randul asociatiilor oamenilor de afaceri, care ar putea juca un rol istoric de mediator. Mediul de afaceri are multe organizatii, iar un semnal comun ar putea fi acela de neutralitate. Discutand rational, nu avem decat solutia dialogului. Nu pot sa spun despre mediul politic daca mai are aceasta disponibilitate, insa mediul de afaceri o are, iar partenerii nostri externi asta asteapta“, incheie Florin Jianu.

COMUNICAT DE PRESA ROMANIAN BUSINESS LEADERS
RBL: Guvernul ataca principiile statului de drept in Romania
Pentru prima data din decembrie 1989 incoace, principiul conform caruia „nimeni nu este mai presus de lege” este incalcat public, total si fara echivoc chiar de catre actualul Guvern al Romaniei. Ordonanta de urgenta 13/2017 data, la propriu, pe intuneric, in noaptea de marti, 31 ianuarie, legifereaza imunitatea pentru abuzul in serviciu, inclusiv sub forma furtului din bani publici.
De asemenea, proiectul privind gratierea condamnatilor si exonerarea de raspundere a inculpatilor membri de partid, sub pretext umanitar, afecteaza grav un deceniu de lupta anticoruptie si anticoncurenta neloiala si legitimeaza reinstaurarea infamului „capitalism de cumetrie” care a tinut in loc doua decenii societatea si economia romaneasca.
Comunitatea Romanian Business Leaders, a carei fundatie a fost pusa in 2011, formata din antreprenori si executivi romani care cred ca fara integritate morala nu se poate construi nimic sanatos nici in societate si nici in economie, este consternata de atacul fara precedent asupra principiilor statului de drept realizat de actualul Guvern al Romaniei. Consideram inacceptabila fie si punerea in discutie a principiului fundamental „nimeni nu este mai presus de lege”, nemaivorbind de incalcarea flagranta a acestuia si a normelor morale de baza – SA NU FURI.
Miza incalcarii  acestui principiu nu este doar economica, nu este doar despre prejudicii de miliarde de euro din bani publici; nu este doar despre subfinantarea spitalelor, scolilor si infrastructurii nationale de drumuri; este despre ce fel de tara vrem sa construim. O tara in care furtul, ascuns sub denumirea benigna de abuz in serviciu, este transformat in norma chiar de catre conducatori sau o tara in care respectul pentru viata, munca si banii cetatenilor, pentru egalitatea in fata legii, prevaleaza in fata tendintei istorice a mafiei transpartinice, coagulate din 1989 incoace, de a confisca Romania.
Comunitatea RBL propune tuturor organizatiilor profesionale si de afaceri de buna-credinta sa se alature pentru gasirea unor solutii comune, legale, de aparare a principiilor statului de drept, a unei societati sanatoase si a pietei libere.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *